Veneţia de Jos, Udaţi Mânzu, Cârpa sau Jupa sunt doar câteva dintre localităţile cu nume amuzante, trecute în buletinele multor români.

Înzestraţi cu spirit inventiv şi obişnuit să facă haz de necaz, românii locuiesc în oraşe sau sate cu denumiri dacă nu amuzante, cel puţin ciudate. Multe dintre ele au plecat de la porecle ori s-au legat de realităţi ale locului. Un pământ productiv a dus la denumirea Movila banului, iar unul contraproductiv a generat compătimire, iar zona s-a numit Vaideeni, de la Vai de ei.

Dacă în întreaga ţară oraşul Caracal este cunoscut pentru minunile despre care se presupune că s-au întâmplat aici, judeţul Vâlcea se poate lăuda cu cele mai multe denumiri amuzante. Oltenii trăiesc la Cracii Doamnei sau pe Dealul Bucii, iar în Caraş Severin există locuri care amintesc de industria textilă: Sacu, Cârpa sau Jupa. Toponimia diferă de la un caz la altul şi de la o regiune la alta. OLT

Caracal, oraşul vitregit de minuni Unul dintre locurile bine-cunoscute pentru cele şapte minuni ale sale este oraşul Caracal, locul unde se spune că s-a răsturnat căruţa cu proşti. Deşi primarul Gheorghe Anghel consideră că toate sunt invenţii, „bancuri dezumflate”, admite totuşi că una dintre minuni este reală. „Oraşul celor şapte minuni” este ştiut în întreaga ţară pentru faptul că cimitirul se află pe Strada Învierii, penitenciarul pe Strada Libertăţii, fabrica de pâine pe Strada Foametei.

Ceasul din gară are pe o parte orele notate cu cifre arabe, iar pe cealaltă parte, cu cifre romane, „pentru că aşa se făceau în vremurile de demult”, susţine primarul despre minunea care poate fi verificată.

Misterul macaralei şi al biletului de autobuz

O altă minune, infirmată însă de Gheorghe Anghel, este o macara care a fost închisă între laturile unui bloc nou construit şi pe care muncitorii nu au putut să o mai scoată. Preţul unui biletul de autobuz, pe aceeaşi distanţă, era, în trecut, diferit: din gară până în centru costa 1,25 lei, iar din centru până la gară 1,5 lei. „Distanţa este aceeaşi, iar preţul la fel”, spune râzând primarul.

Minunile nu se opresc însă aici. Una dintre ele spune că hoţii au încercat să fure poarta de la secţia de poliţie, iar la un moment dat a luat foc unitatea de pompieri. Singurul liceu din Caracal se numea Liceul nr. 2. Primarul Gheorghe Anghel nu se arată deranjat de lista de minuni pentru care e cunoscut oraşul pe care îl administrează. „Dacă erau adevărate, poate erau brand acum”, şi consideră că acestea au pornit de la „discuţii şi glume de prost gust”. UMOR INVOLUNTAR

Spermezeu, Băicoi, Flămânzeni şi Gogoşari

• Denumirea localităţii Spermezeu, din Bistriţa Năsăud, se leagă de asocierea cu „sămânţă de zeu”, pentru că în trecut în acel loc au căzut meteoriţi.
• Oraşul Băicoi, din judeţul Prahova, a fost atestat documentar în 1597, un document prin care domnitorul dă moşia Băicoiului lui Manole şi Necula Logofăt, pentru a primi moşia Ploieştilor.
• Locuitorii din Ilfov trăiesc în Afumaţi, Flămânzeni sau Buda, iar cei din Caraş Severin la Sacu, Cârpa sau Jupa.
• La Giurgiu locurile au denumiri precum Bulbucata sau Gogoşari, în Ialomiţa Fierbinţi Târg, iar în judeţul Braşov- Căpăţâna Porcului.

ETICHETE

Oraşe cu denumiri haioase în Oltenia şi Moldova VÂLCEA. Vaideeni vine de la Vai de ei sau Vaida. O localitate din Râmnicu-Vâlcea care stârneşte curiozitatea datorită numelui pe care îl poartă este Vaideeni. Potrivit primarului Ivan Jinaru există două teorii de care se leagă denumirea localităţii.

Prima face referire la voievodul Vaida, care s-a refugiat din comuna Romus, judeţul Alba, împreună cu un grup de ardeleni.

O a doua teorie se leagă de prima atestare documentară, din 1504, în timpul conducătorului Radu cel Mare, când locul era numit Vai de ei, cel mai probabil, consideră primarul, în semn de compătimire, pentru că terenurile erau neproductive. De la 1864, denumirea s-a schimbat şi a rămas până în zilele noastre, Vaideeni.

• Judeţul Vâlcea deţine recordul la capitolul localităţi cu nume ciudate. Locuitorii de aici trăiesc în Muereasa sau în satul Răscoala. Un nume mai puţin obişnuit îl poartă şi mănăstirea Pătrunsa, aflată în Bărbăteşti, Parcul Naţional Buila- Vânturariţa.

BUZĂU. Movila de bani şi Udaţi Mânzu. În judeţul Buzău există mai multe localităţi cu denumiri care stârnesc cel puţin un zâmbet. De exemplu, primarul Frusina Ghinea explică de ce comuna pe care o administrează poartă denumirea Movila banului. „Se poate spune despre localitatea noastră că este aşezată, într-adevăr, pe o «movilă de bani». Condiţia ca ei să fie strânşi este ca potenţialul de care dispune comuna Movila banului să fie folosit la maximum”. Bogăţia de care dispun localnicii este, în opinia primarului, pământul, alcătuit din cele mai fertile soluri din Câmpia Bărăganului.

Udaţi Mânzu este un sat din comuna Smeeni, judeţul Buzău. Primarul comunei, Nicu Năstase, spune că denumirea comunei se leagă de un boier care a trăit pe vremuri în aceste locuri, Smeianu, de unde vine şi denumirea zonei. Cât despre Udaţi Mânzu, primarul crede că povestea satului s-a pierdut în negura timpului şi, în prezent, puţini vârstnici de-ai locului îşi amintesc toponimia sa.

• Alte comune din judeţ cu denumiri ciudate sunt Stâlpu, Boldu sau Colţi.

SUCEAVA. Fundu Moldovei şi Colacu. În judeţul Suceava există o localitate denumită Fundu Moldovei, care apare pentru prima oară într-un document în 1783. Unul dintre cele 10 sate care aparţin de Fundu Moldovei este Colacu, un fost cătun.

Cuvânt de origine bulgărească, „colacul” este un fel de pâine, de obicei în formă de inel, împletită din mai multe suluri de cocă, potrivit Dicţionarului Explicativ al limbii române.

O altă semnificaţie a denumirii poate fi sensul de răsplată obligatorie pe care o dădea proprietarul celui care îi ducea vite sau obiecte pierdute sau un obiect de formă inelară.