Un bărbat a fost „femeie” timp de 22 de ani, iar altul s-a trezit că are de plătit taxele unei maşini pe care nu a cumpărat-o, totul dintr-o încurcătură a cifrelor din codul numeric personal.
Viorel Belibov este un cetăţean din Republica Moldova care a locuit o vreme în Bucureşti, pe strada Garibaldi, nr. 4. Viorel Belibou este un potcovar din comuna ieşeană Sineşti, iar singura sa călătorie în afara judeţului a fost în tinereţe, când a făcut 19 luni de armată la Mina Livezeni, Petroşani. Belibov şi Belibou nu s-au văzut niciodată. Dar, în afară de numele aproape identice, i-a mai unit ceva: acelaşi cod numeric personal (CNP)
Destinele celor doi bărbaţi s-au intersectat în urmă cu cinci ani. Tot atât le-a trebuit şi funcţionarilor români ca să clarifice soarta ieşeanului Belibou, care a fost executat de Fisc pentru datoriile „partenerului său de CNP”. În 1998, în Vama Borş, la solicitarea lui Viorel Belibov, domiciliat în Bucureşti, s-au întocmit formalităţile de tranzit vamal pentru un Mercedes E 320. Somaţia pentru neplata taxelor vamale pentru autoturism a fost trimisă, în 2003, la adresa sat Storneşti, comuna Sineşti, acasă la Viorel Belibou.
„M-am dus cu somaţia la primar. El a făcut greşeala: a trimis fax la vamă, dar nu le-a spus că la noi e «Belibou» şi în somaţie e trecut «Belibov» şi să ceară adresa ăluia. Fără să verifice că e vorba despre două persoane diferite, cei de la vamă au schimbat somaţia pe numele «Belibou» şi au început să ne hărţuiască şi mai tare, să ne sune să strângem banii şi să-i dăm, că altfel îl arestează”, povesteşte Mariana Belibou, soţia potcovarului ghinionist. Dosar închis, fără vinovaţi
Ca să strângă suma care i se imputa pentru taxele maşinii pe care nu a văzut-o vreodată, Belibou ar fi trebuit să potcovească 250 de cai. „Din ceas în ceas mă aşteptam să vină cineva ca să mă ia la închisoare. Sunt persoane care fac mii de «porcării», dar vinovaţii nu-s găsiţi de calculatoare, sunt găsiţi numai nevinovaţii, cu adresă, toate datele”, spune Belibou. Încurcăturile au luat sfârşit în anul 2008. „Un procuror ne-a spus că l-au găsit pe Belibov în Chişinău, dar omul nu are nici el vină, mie nu mi-a greşit cu nimic”, conchide Belibou. Pentru greşeală, statul a scăpat fără a fi dat în judecată: potcovarul Belibou nu avea bani de umblat prin tribunale.
Alt CNP vine după verificări Cazuri asemănătoare sunt întâlnite frecvent în ţară, susţin autorităţile, „însă nu s-a realizat nicio statistică a acestora, pentru că nu e un motiv de mândrie faptul că angajaţii noştri comit asemenea greşeli”. Totuşi, când o persoană depistează că are o problemă cu CNP-ul trebuie să se adreseze serviciilor comunitare locale de evidenţă a persoanelor. După ce se va efectua o verificare a cazului, persoanei respective i se va atribui un nou CNP şi, totodată, i se va elibera un alt act de identitate. „SUNT DESTULE SITUAŢIILE, DAR ÎI REZOLVĂM PE TOŢI” Autorităţile dau vina pe scrisul de mână
Cazul potcovarului Viorel Belibou din Sineşti Iaşi nu este singular în ţară. În anul 2008, numai în judeţul Iaşi au fost patru cazuri de persoane cu „CNP-ul clonat”. Dar asta nu mai miră pe nimeni, cazurile fiind „clasate” deja ca frecvente. „Sunt destule situaţiile, dar îi rezolvăm pe toţi. Unii dintre ei merg la casa de pensii, alţii la casa de asigurări şi află că mai e cineva care are acelaşi CNP.
Problema vine de la actele vechi, în care numerele erau trecute manual. Şi mai treceau o cifră în plus sau o greşeau”, spune comisarul Viorel Scutaru, de la Serviciul de Evidenţa Populaţiei Iaşi. „Eu nu le mai dau importanţă, e ceva obişnuit. Ne vom mai întâlni cu astfel de cazuri până când se va introduce peste tot sistemul automatizat”, adaugă Scutaru. CNP nou la 40 de ani
Nici judeţul Constanţa nu a scăpat de astfel de erori. O femeie în vârstă de 40 de ani, neştiind cui să se adreseze, a apelat la un site de consultaţii juridice. „Pe 4 martie îmi expira buletinul de identitate. La începutul lunii februarie am depus actele necesare pentru un nou document, iar pe 29 ale lunii mi s-a eliberat cartea de identitate. Am descoperit că ultimele două cifre ale CNP-ului nu mai corespund cu cel vechi, pe care l-am avut timp de 40 de ani.
Nu ştiu ce să fac, cei de la poliţie au spus că îmi eliberează o adeverinţă prin care se certifică faptul că acest CNP este cel bun şi că s-a făcut o greşeală cu vechiul CNP. Tot eu sunt de vină pentru greşeală, eu pe cine acuz şi unde pot să apelez pentru dreptate?”, scria pe site-ul EVZ, anul trecut, femeia. Problema i s-a rezolvat după mai multe vizite la poliţia din Constanţa. Aşa a aflat şi că cea care avea acelaşi CNP cu al ei este din Bucureşti. Cazurile în care o persoană dintr-un judeţ împarte acelaşi CNP cu altcineva din alt judeţ par să fie, în opinia specialiştilor, mai rare.
„Nu prea se poate să se comită o greşeală de la un judeţ la altul, adică este mai greu, pentru că fiecare judeţ are un cod de identificare”, spune comisarul-şef Gabriela Perde, ofiţer de presă în cadrul Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor. Reprezentanţii Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor (CNABDEP) recunosc existenţa unui număr considerabil de români cu CNP identic, mai ales în ultimii ani. Capitala e fruntea
“Din 1997, când sistemul naţional informatic de evidenţa persoanelor a început să func ţioneze în forma sa actuală, şi până în prezent, la nivel naţional au fost identificate situaţii în care, pentru o perioadă de timp, unele persoane au avut acelaşi cod numeric personal”, a explicat comisarul-şef Vlad Cornel, directorul CNABDEP. Potrivit acestuia, astfel de situaţii sunt întâlnite la nivelul tuturor judeţelor ţării, cazuri mai frecvente fiind semnalate în judeţele mari şi, mai ales, în municipiul Bucureşti. „VINOVAŢII FĂRĂ VINĂ” Lucrătorii stării civile rămân nepedepsiţi De obicei, cazurile de „CNP clonate” sunt depistate în urma aplicării periodice a testelor de coerenţă a datelor la nivelul bazelor de date de evidenţă a persoanelor, la introducerea în bazele de date a informaţiilor cu caracter per sonal, la eliberarea şi la preschimbarea documentelor de identitate sau la sesizarea făcută de unele instituţii centrale sau locale (case de pensii, case de asigurări de sănătate). Lucrătorii de la Oficiul Stării Civile care transcriu greşit CNP-ul din listele care conţin codurile numerice precalculate în certificatul de naştere al nou-născutului sau cei de la serviciile comunitare de evidenţa persoanelor, care au înscris eronat CNP-ul în vechile buletine de identitate completate manual, se fac vinovaţi de aceste greşeli. Probleme soluţionate la timp
Cu toate că identificarea vinovaţilor este aproape imposibilă, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date ne dă asigurări că aceste probleme se soluţionează la timp. “În mare parte, problemele au fost soluţionate atunci când cetăţeanul s-a adresat serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, care, după efectuarea verificărilor, au atribuit un alt CNP şi au eliberat un nou act de identitate”, a specificat directorul CNABDEP, Vlad Cornel.
SEMNIFICAŢIE
„Numele” nostru, format exclusiv din cifre
Explicaţia celor 13 cifre din CNP: a. Prima cifră reprezintă sexul persoanei şi secolul în care s-a născut şi poate fi: 1 - persoanele de sex masculin născute în sec. XX, 2 - persoanele de sex feminin născute în sec. XX, 3 - per soanele de sex masculin născute în sec. XIX, 4 - persoanele de sex feminin născute în sec. XIX, 5 - persoanele de sex masculin născute în sec. XXI, 6 - persoanele de sex feminin născute în sec. XXI. b. Următoarele şase cifre - anul, luna şi ziua naşterii. c. Cele două cifre reprezintă locul naşterii. Fiecărui judeţ îi sunt atribuite două cifre, iar Capitalei şi sectoarelor câte o cifră. Pentru o persoană născută în sectorul 1, a opta şi a noua cifră vor fi 4 (cifra Capitalei) şi 1 (a sectorului). d. Cele trei cifre reprezintă „numărul de secvenţă”, prin care se diferenţiază persoanele de acelaşi sex născute la aceeaşi dată.
e. A 13-a cifră, dată de calculator, rezultatul unui calcul matematic, le permite poliţiştilor să depisteze erorile date de înlocuirea sau inversarea cifrelor din componenţa codului. CIFRA CU BUCLUC Schimbare de sex, fără operaţie Ridicolul situaţiilor create de „operatorii de la ghişee” întrece uneori imaginaţia. Raul C., un tânăr din Alba-Iulia, a fost „de sex feminin” până pe la vârsta de 22 de ani. Nu pentru că şi-ar fi făcut vreo operaţie de schimbare de sex, ci pentru că avea CNP de femeie. Mai exact, prima cifră din CNP nu era „1”, care reprezintă sexul bărbătesc, ci „2”, corespunzător celui femeiesc.
„Am aflat că eram «gagică» atunci când am fost să-mi reînnoiesc paşaportul, prin anul 2001. Când m-am întors să-l ridic, mi-au spus că nu e bun CNP-ul. Am făcut scandal şi atunci am aflat că aveam prima cifră «2» la codul numeric. Mergând pe fir, am aflat că şi în buletin era greşit, ba şi în certificatul de naştere. Nu ştiu de unde a venit confuzia, dar la 14 ani aveam o figură mai efeminată, cu părul lung şi un breton gen Beatles”, îşi aminteşte Raul, amuzat, ştiind că acum confuzia e ştearsă din acte.
Atunci însă nu i-a venit să râdă văzând că toţi funcţionarii erau mai ocupaţi să se distreze pe seama situaţiei decât să-i rezolve problema. „Am umblat să-mi schimb paşaportul repede, că trebuia să plec. Dar cu ajutorul unei «pile» s-a rezolvat imediat”, îşi mai aminteşte tânărul.
„Am aflat că eram «gagică» atunci când am fost să-mi reînnoiesc paşaportul, prin anul 2001.” Raul C. un tânăr din Alba-Iulia
Recomandările noastre
