Pe 7 mai s-au împlinit doi ani de când guvernul Victor Ponta a venit la conducere, perioadă în care România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, cea mai mică inflație din istoria țării și o creștere explozivă a investițiilor. Cu toate astea, niciunul din acești indicatori nu a îmbunătățit viața românilor.

În cei doi ani de guvernare Ponta, România a fost țara grevelor, a oamenilor disponibilizați din companiile de stat fără să fi primit măcar salarii compensatorii și a șomajului care a crescut la niveluri record. Totodată, Guvernul nu a reușit să convingă FMI că are destui bani pentru a reduce CAS cu cinci puncte procentuale la angajator.

În plus, calculele făcute de Executiv au dat cu minus, astfel că, în loc să își asume aplicarea ei de la 1 iulie, așa cum a promis, premierul a anunțat că va fi elaborată o lege, care va trece prin Parlament, urmând ca relaxarea fiscală să să se aplice de la 1 octombrie.

BILE NEGRE

Investițiile publice au intrat la apă

O țară nu se poate dezvolta fără investiții. Or, pentru a face față obligațiilor de plată, pe fondul încasărilor tot mai proaste la buget, Guvernul a renunțat la investiții. Execuția bugetară pe primele patru luni din an a scos la iveală o statistică îngrijorătoare: investițiile publice au scăzut cu 2,3 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2013.

Autostrăzile „suspendate”

În primele patru luni, autoritățile nu au demarat aproape nici o lucrare de infrastructură. Deși se bazau pe faptul că vor înlocui sumele care nu mai vin de la buget cu fonduri europene sau cu proiecte în parteneriat cu privații, planurile nu le-au ieșit. Primul proiect de amploare făcut în concesiune, autostrada Comarnic - Brașov, va trebui susținut și cu fonduri de la buget, au decis forurile europene.

Potrivit răspunsului trimis de Eurostat autorităților, investițiile pe care constructorii privați le vor face nu vor putea fi acoperite din taxa pe autostradă, așa că va fi nevoie ca statul să vină cu restul de bani. Cum statul nu are bani, vom avea, probabil, un nou plan amplu amânat. Alte proiecte importante, precum autostrada Sibiu- Pitești, întârzie să demareze.

Record de concedieri la stat și la privat

Dacă nu taxele mai mari, atunci cel puțin lipsa fondurilor pentru investițiile necesare în companiile de stat, și-a făcut resimțit efectul. Pe lângă societățile de stat care se zbat în datorii, și privații suferă. Un exemplu sonor este cel al combinatelor Mechel, care și-au sistat activitatea, iar câteva sute de angajați îngroașă rândurile șomerilor. Giganți ca Alro, ArcelorMittal sau Interagro amenință cu concedieri, pe fondul creșterii tarifelor la energie. Șomajul s-a situat în ultimii ani în jurul nivelului de 7,2%, nivel neatins din perioada acută de criză. Aceasta deși, în 2012, Guvernul promitea că va crea un milion de noi locuri de muncă. În schimb, au fost create doar 120.000 de posturi stabile.

Visul chinezesc

Energie, transporturi, agricultură. Acestea au fost principalele domenii în care guvernanții au spus că vor veni miliarde de euro de la chinezi. Chiar săptămâna trecută, Ministerul Economiei anunța că au avut loc noi întâlniri cu reprezentanții instituțiilor financiar-bancare din China, pentru a se obține bani în vederea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, noii termocentrale de Rovinari, autostrăzii Pitești-Craiova sau liniei de mare viteză București-Constanța. Numai că până acum nu s-a concretizat niciun proiect și nici nu a plecat niciun lot de carne sau de animale spre China.

Managementul privat, decapitat

FMI a recomandat statului să impună manageri privați în cadrul companiilor din portofoliu, pentru a le îmbunătăți performanța. Ingerințele politicului au făcut ca proiectul să fie însă un eșec. Numai în ultimele săptămâni, ministrul Transporturilor, Dan Șova, a destituit manageri privați din fruntea CFR Marfă, Tarom sau Companiei de Aeroporturi București, deși aceștia au redus pierderile societăților după numirea în funcție.

Privatizări eșuate

În timp ce procedurile de privatizare de la CFR Marfă și Poșta Română au avut parte de eșecuri răsunătoare, Oltchim a fost scos la vânzare, numai în 2014, de patru ori, fără niciun rezultat. În 2013, aproape 4.000 de oameni au fost concediați de Poșta Română și alți 1.000 au plecat de la Oltchim. Aceștia din urmă nu au primit nici măcar salariile compensatorii, care trebuiau achitate de combinatul falit. O altă mare companie de stat, RAAN, a intrat anul trecut în insolvență și se află într-o stare precară.

AvalanȘă de impozite

În 2013, încasările totale ale statului s-au majorat cu 3,6% comparativ cu 2012. Dacă luăm în calcul și rata inflației, de 1,55%, rezultă că, de fapt, veniturile bugetare au scăzut. Lucru recunoscut și de statisticile oficiale - de la 32,9% din PIB în urmă cu doi ani, am ajuns la 32% din PIB în 2013. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la veniturile nefiscale (-0,4% din PIB) și TVA (-0,3% din PIB). Ironic este că evoluția proastă a încasărilor la buget vine după ce, în primii doi ani de guvernare, cabinetele conduse de Victor Ponta au introdus sau majorat peste 35 de taxe și impozite.

Printre cele noi se numără impozitul pe veniturile din agricultură, CAS pentru chirii și arendă, taxa pe construcții speciale („taxa pe stâlp“) sau acciza suplimentară la carburanți. La capitolul majorări intră numeroase accize, dar și taxele locale. Numai că unele taxe nu au avut efectul scontat. Acciza suplimentară aplicată fiecărui litru de combustibil a condus la scăderea consumului de carburanți cu 16% și a propulsat țara noastră în fruntea topului statelor cu cele mai mari creșteri de prețuri la nivel mondial.  

Căpușată ani la rând, Poșta Română nu a atras atenția niciunui investitor. Statul plănuiește să reia procedura de privatizare Foto: Răzvan Petrescu

BILE ALBE

Cu „indicatorii” stăm bine

Sub guvernele conduse de Victor Ponta, indicatorii macroeconomici s-au îmbunătățit, însă mai degrabă ca un efect al ajustărilor făcute în anii de criză. PIB-ul a crescut în 2013 cu 3,5% față de anul anterior, înregistrând, astfel, al treilea an consecutiv pe plus. Potrivit Băncii Naționale, investițiile străine au ajuns anul trecut la 2,7 miliarde de euro, cu 27% mai mult decât în 2012. Rata inflației a scăzut la un nivel-record, de numai 1,55% pe an. Exporturile au atins în 2013 un nivel-record, de aproape 50 de miliarde de euro, valoarea lor majorându-se cu circa 10% față de 2012. 

Însă nu neapărat datorită Executivului, ci acelorași companii private care au găsit calea spre succes și în criză. Însă, după două luni de creșteri de peste 10%, în aprilie 2014 exporturile au avansat doar cu 2,2% față de aceeași lună a anului trecut.

Note bune de la agențiile de rating

Toate marile agenții de rating au recunoscut progresele făcute de România la nivel de indicatori macro-economici, așa încât au reinclus țara în categoria zonelor recomandate investițiilor. Cea mai importantă decizie în acest sens a venit din partea Standard&Poor,s, care a îmbunătățit calificativul României acum câteva săptămâni. Efectul s-a văzut imediat printr-o apreciere a monedei naționale, până la 4,39 lei/euro, cel mai bun nivel pentru leu din ultimele zece luni. De asemenea, apetitul străinilor pentru titluri de stat a crescut, iar costurile la care a reușit să se împrumute România au devenit tot mai mici.

Privatizări de succes

Romgaz, cea mai profitabilă companie din economie, s-a bucurat de o listare de succes anul trecut. Statul și-a „îngrășat” astfel fondul de rezervă cu 1,7 miliarde de lei, deoarece banii nu au rămas la societate. Tot anul trecut, Guvernul a vândut câte un pachet minoritar din Transgaz și Nuclearelectrica (pentru aceasta din urmă s-a obținut prețul minim). Aici s-ar putea să fi încheiat însă lista vânzărilor „de succes”. Anul acesta se pregătea listarea Hidroelectrica, dar compania a reintrat în insolvență, a Complexului Energetic Oltenia, însă pregătirile tot întârzie, și cea a Electrica, procedura în acest caz fiind pe ultima sută de metri.

Creșterea veniturilor

Sub guvernarea Ponta, a crescut salariul minim (numai în 2014 este preconizată o creștere în 2 trepte) și au revenit la nivelul din 2010 salariile bugetarilor. Măsura nu s-a reflectat însă într-o creștere a consumului.