Doar un fir de aţă şi un ac încovoiat. Adevărul despre MAŞINA de CUSUT
- Roxana Roseti
- 30 ianuarie 2014, 11:38
Se poate spune că totul a început când domnul Weisenthal a primit brevetul pentru un ac care avea să fie folosit la o maşină de cusut.
Primul brevet acordat pentru un obiect ce putea avea legătură cu maşina de cusut i-a aparţinut germanului Charles Weisenthal şi datează din 1755. Dar brevetul nu prezenta descrierea maşinii, în cazul în care aceasta exista.
Nu se ştie exact
Inventatorul englez Thomas Saint a primit primul brevet pentru o maşină de cusut în 1790. Nu se ştie exact dacă Saint a construit şi un prototip al invenţiei sale. Brevetul descrie un dispozitiv care perforează un material de piele şi care este prevăzut cu un ac, cu ajutorul căruia este trecută aţa prin acea perforaţie. O reproducere târzie a invenţiei lui Saint nu a funcţionat.
În 1818 a fost inventată prima maşină de cusut de către americanii John Adams Doge şi John Knowles, dar nici aceasta nu a funcţionat. Prima maşină de cusut funcţională a fost realizată de către croitorul francez Barthelemy Thimonnier, în 1830. Maşina lui Thimonnier folosea doar un fir de aţă şi un ac încovoiat care reproducea aceeaşi ţesătură ca cea folosită la broderii. Fabrica de confecţii a inventatorului a fost arsă de către un grup de croitori, de teamă că această invenţie va duce la şomaj!
În 1834, Walter Hunt realiza prima maşină de cusut funcţională din America. Dar nu şi-a brevetat invenţia din acelaşi motiv: şomajul! În 1846, primul brevet american i-a revenit lui Elias Howe. În România La noi în ţară maşina de cusut a fost introdusă în 1866, adusă de la Paris de un întreprinzător bucureştean. Câteva exemplare au fost expuse într-o vitrină pe Calea Mogoşoaiei. Un ziar al vremii consemna următoarele: „Pe Podul Mogoşoaiei, peste drum de pasaj, s-a deschis expoziţiunea şi vânzarea de celebre şi necomparabile macine de cusut, speciale pentru familie. Mare economie pentru casă şi plăcută distracţiune pentru dame, care fără cea mai mică osteneală şi după trei ore de lectiune pot cu aceeaşi macine a coase, a tigheli, a broda, sutăşia, cordona, însemna rufele, încreţi, cuti, etc. cu o repeziciune de 14 ori mai mare decât a mâinii”. După Primul Război Mondial, maşina de cusut face furori la noi. Cea care se va afla în frunte va fi marca „Singer”. Confecţionată din oţel din Germania, cu pedală din fontă şi cu capac din lemn sau porţelan. Prin prin anii 60, apare „Ileana”, maşina noastră de cusut electrică, care rapid va transforma „Singerul”, într-un obiect de muzeu. TOP 3 RECOMANDĂRI EVZ.RO:
- Nimeni nu spune cine a propus „articolul interceptări” din Noul Cod!
- Afacerea ”Deszăpezirea”. Viscolul îi umflă conturile deputatului lui Voiculescu
- ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Un succes al Partidului - Stat condus de Victor Ponta- PSD-izarea Buletinului Meteorologic!
TOP 3 ARTICOLE POPULARE:
- Și-a DISTRUS chipul. O tânără din Coreea de Sud voia cu orice preț să aibă fața în formă de INIMĂ | GALERIE FOTO
- Pentru protecţie şi VINDECARE. Cum s-au aruncat mii de RUŞI în apa ÎNGHEŢATĂ, în „scop” RELIGIOS / GALERIE FOTO
- Horoscopul lui Dom' Profesor. Astăzi sunt avantajate zodiile...