Spiriduşii albaştri s-au întors în Bucureşti, de data aceasta într-o expoziţie de benzi desenate, deschisă în centrul Capitalei până pe 4 aprilie.
Sunt albaştri, mănâncă doar fructe şi legume, se dau în vânt după rachiul de zmeură, vorbesc într-o limbă specială şi, cel mai important, au un simţ al umorului care ar netezi şi cea mai încruntată frunte. Sunt jucăuşi ca nişte copii, dar majoritatea au vârsta trecută de un secol. Marele Ştrumf are chiar 542 de ani. Pentru public, neamul ştrumfilor s-a născut în urmă cu 51 de ani, din creionul belgianului Pierre Culliford, zis Peyo, unul dintre cei mai cunoscuţi desenatori şi scenarişti de benzi desenate din lume.
Bucureştenii pot să-i vadă din nou pe eroii lor preferaţi de desene animate la Biblioteca Centrală Universitară, unde s-a deschis de azi expoziţia „Doar împreună ştrumfii sunt puternici”. Expoziţia, prezentată de Delegaţia Valonia-Bruxelles şi prilejuită de Ziua Internaţională a Francofoniei, este deschisă publicului până pe 4 aprilie. După Bucureşti, ştrumfii vor ajunge în Vietnam.
Călători pe cinci continente
„Ştrumfii nu sunt eroi. Ei formează o comunitate în mijlocul căreia este plăcut să trăieşti. Fiecare munceşte pentru propria plăcere. Sunt puse în practică principiile de egalitate, libertate şi fraternitate”, spune „tatăl” ştrumfilor, Peyo. Totul mergea bine în ţinutul ştrumfilor până când şi-a băgat coada Garganel, personajul negativ al desenului, şi a creat-o pe Strumphete, mărul discordiei. „Soţiei lui Peyo, cea care a asigurat coloristica desenelor, îi displăcea că nu exista şi o ştrumfiţă”, a explicat Jean Auquier, directorul Centrului Belgian al Benzii Desenate, prezent azi la vernisarea expoziţiei.
Ştrumfii s-au lăsat pozaţi de cei prezenţi la Biblioteca Centrală Universitară şi le-au dat prilejul să-şi reamintească de copilărie. Ştrumfii au cunoscut prima dată tiparul în paginile săptămânalului „Spirou” şi, în scurt timp, au devenit unele dintre cele mai cunoscute personaje de benzi desenate. Ulterior, micuţii albaştri au început să se mişte, să cânte, să mănânce, să se distreze, cu alte cuvinte, „să ştrumfească”, în desenele animate produse de Hanna Barbera, care au fost difuzate pe cinci continente.
La vernisajul din centrul Capitalei s-a discutat şi ce anume ne leagă de ştrumfii copilăriei noastre. Spiriduşii care trăiesc în Ţinutul Afurisit, într-un sat în care accesul este secret, comunică într-o limbă cunoscută doar de iniţiaţi şi sunt, asemenea oamenilor, leneşi, harnici, moralizatori sau farsori. Nu sunt mai mari decât trei mere, iar când sunt în pericol, lucrează în echipă.
Recomandările noastre
