DNA lovește politic? Două situații similare, decizii total diferite. Breaking news în justiție

DNA lovește politic? Două situații similare, decizii total diferite. Breaking news în justiție

DNA lovește din nou. În ceea ce privește dosarul Cosma, DNA a făcut contestație în anulare la decizia de rejudecare pe motiv că „există un interes public în ceea ce privește judecarea apelurilor cu respectarea normelor privind legală compunere a instanțelor”. În cazul liderului PNL Ludovic Orban, DNA nu a aplicat această măsură susținând că nu sunt probe noi, deși nelegală compunere a instanței nu are treaba cu probele. Citiți cum justifică DNA dublă măsură.

Conform jurnaliștilor de la Lumea Justiției, DNA nu a atacat cu contestație în anulare decizia de achitare a președintelui PNL pronunțată de Completul de 5 judecători al ICCJ, această măsură a fost luată în cazul dosarului familiei Cosma.

„În ceea ce privește dosarul familiei Cosma, DNA invocă nelegală compunere a completului de judecată, pe motiv că nu toți judecătorii au fost trași la sorți, fără să țînă cont însă că și completul care l-a judecat pe Orban în apel a fost nelegal, potrivit deciziei CCR. Contestația în anulare depusă la Înalta Curte în dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Prahova Mircea Cosma și al fostului deputat Vlad Cosma, a fost semnată de procurorul Andrei Dragoș Păduraru și de procurorul șef adjunct Secția judiciară penală Monica Danciu.

Acțiunea a fost făcută după ce Completul de 5 judecători condus de vicepreședintele instanței supreme Iulian Dragomir, din care au mai făcut parte judecătorii Ioana Bogdan, Ștefan Pistol, Leontina Șerban și Cristina Geanina Arghir, a anulat condamnările dispuse față de Mircea și Vlad Cosma, și cu majoritate de 4 la 1, a decis rejudecarea dosarului de la zero”, scrie sursa citată.

Ne puteți urmări și pe Google News

În ceea ce privește cazul lui Ludovic Orban, instituția a decis să nu formuleze contestație în anulare împotriva deciziei definitive de achitare, care a fost trimis în judecată pentru folosirea influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite, fiind achitat atât la fond, cât și de Completul de 5 judecători al Înaltei Curți.

La solicitarea Lumea Justiției, DNA a motivat faptul că nu a făcut contestație în anulare în dosarul lui Orban pe motiv că nu ar fi avut vreo șansă să obțină condamnarea acestuia, având în vedere că alte probe noi de vinovăție nu se conturează a putea fi administrate

Iată întrebarea adresată de Lumea Justiției parchetului anticorupție:

“În virtutea Legii 544/2001, va rugăm să ne precizați dacă Direcția Națională Anticorupție a făcut contestație în anulare împotriva Deciziei penale 42 din 05/03/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul 1497/1/2017 privindu-l pe inculpatul Ludovic Orban?

Dacă a fost făcută contestație în anulare, va rugăm să ne precizați dacă s-a invocat Decizia CCR 685/07.11.2018 și faptul că instanța de apel (Completul de 5 judecători) nu a fost compusă potrivit legii, sau a fost invocat un alt motiv, caz în care va rugăm să îl precizați”.

Răspuns DNA

“Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, cu caracter mixt, atât de anulare cât și de retractare.

Exercitarea acestei cai de atac are drept scop desființarea hotărârii definitive, pronunțate prin îndeplinirea unor acte procedurale cu încălcarea legii, având drept efect repunerea cauzei în aceeași etapă a judecății în care această s-a aflat înainte de rămânerea definitivă a hotărârii.

În urmă analizei hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată, a probelor administrate, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, procurorii din cadrul Secției Judiciare pot aprecia dacă o soluție de achitare ar putea fi reformată sau nu prin exercitarea caii extraordinare de atac.

În stabilirea acestei decizii s-a ținut cont de aprecierile formulate de instanța de fond și de instanța de apel, precum și de absența altor probe, toate acestea determinând incidența principiului în dubio pro reo, astfel încât răsturnarea prezumției de vinovăție pe baza probelor deja administrate nu este posibilă, iar alte probe noi de vinovăție nu se conturează a putea fi administrate”.