Avocații lui Liviu Dragnea s-au prezentat, ieri, la sediul DNA pentru a fi informați asupra concluziilor expertizei făcute în dosarul Tel Drum. Liderul PSD este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fraude cu fonduri europene, deși Înalta Curte a admis, pe 1 octombrie 2018, redeschiderea dosarului, in rem, doar pentru abuz în serviciu.

Surse judiciare au declarat că procurorii DNA au citat mai mulți inculpați din dosarul Tel Drum pentru a le comunica rezultatul expertizei. Este un act procedural la care se poate prezența doar avocatul ales, expertizele fiind comunicate pe un CD, potrivit procedurii. Acuzații din dosar pot contesta expertizele, să ceară un supliment de expertiză, sau pot angaja un specialist care să realizeze o expertiză parte.

Avocata Flavia Teodosiu, care-l reprezintă pe Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că nu este obligatorie prezența clientului sau la DNA. „Dragnea nu merge la nicio audiere. Nici nu a fost citat să meargă la audiere. A fost citat să predea niște documente, este un lucru procedural”, a declarat Flavia Teodosiu.

 

NUP transformat în dosar penal

În anul 2013, specialiștii din subordinea DNA au constatat că nu există nicio privatizare subevaluată, licitație trucată sau achiziție ilegală în dosarul Tel Drum, a scris, la vremea respectivă, Lumea Justiției și EVZ. Cu toate acestea, pe 13 noiembrie 2017, DNA a anunțat că i-a făcut cel de-al treilea dosar președintelui PSD. Deși Liviu Dragnea și alți „colegi de dosar” primiseră NUP, pentru aceleași fapte, procuroarea DNA Alexandra Carmen Lancranjan i-a pus sub acuzare.

Soluția de NUP a fost dată, în 2013, de unul dintre preferații Laurei Kovesi, fosta șefă a DNA, actualul adjunct al Secției II-a, Paul Silviu Dumitriu, fost consilier al Monicăi Macovei, un procuror cu mult mai multă experiență decât Lancranjan. Rezoluția lui Paul Silviu Dumitriu a fost girată de șeful Secției a II-a DNA de la acea vreme, procurorul Claudiu Dumitrescu. Acesta din urmă a fost șeful DLAF, fiind cel mai experimentat procuror din DNA pe fraudarea fondurilor europene. Culmea, la patru ani de la acel moment, OLAF a sesizat DNA pe aceeași speță.

De altfel, Antena 3 a prezentat, miercuri seara, în exclusivitate, rezoluția prin care, în 14 octombrie 2013, procurorul Paul Silviu Dumitriu a dispus neînceperea urmăririi penale față de Liviu Dragnea în legătură cu pretinse fapte pentru care, în 13 noiembrie 2017, procuroarea Alexandra Carmen Lăncrănjan a decis transformarea președintelui PSD în suspect.

DNA a cerut redeschiderea a două dosare clasate

Pe 3 iulie 2018, DNA a cerut redeschiderea a două dosare legate de liderul PSD Liviu Dragnea şi Tel Drum. În primul caz, şeful Secţiei a 2-a din DNA, procurorul Marius Bulancea, a solicitat Înaltei Curţi să confirme redeschiderea unui dosar clasat tot de DNA în 2013. Dosarul vizează privatizarea Tel Drum către foşti colegi de facultate ai lui Liviu Dragnea şi acordarea preferenţială de contracte publice de către Consiliul Judeţean Teleorman, condus, la acea vreme, de către Liviu Dragnea. Cazul a fost închis din lipsă de probe de procurorul DNA Paul Dumitriu, acum adjunct al şefului de secţie, Marius Bulancea. Tot Bulancea a cerut redeschiderea şi a unui alt dosar Tel Drum, clasat tot în 2013, de procuroarea DNA Alina Stoica. Dosarul se referă la asocierea dintre Tel Drum şi Euroconstruct. Solicitarea a fost respinsă de Tribunalul Teleorman care a decis, pe 21 decembrie 2018, respingerea ca nefondată a solicitării procurorilor DNA.

 

Paul Silviu Dumitriu: „Nu se confi rmă săvârșirea unei fapte de natură penală”

Cert este că, în 2013, procurorul Paul Silviu Dumitriu (foto) a reținut că „analizând actele premergătoare urmăririi penale se constată că nu au rezultat indicii temeinice care să confirme săvârșirea unei fapte de natură penală”.

Tot actualul adjunct al Secției a II-a DNA a stabilit că „în urmă efectuării actelor premergătoare urmăririi penale a rezultat că, în prezenta cauză, nu se poate afirma că au fost îndeplinite defectuos sau nu au fost îndeplinite atribuțiile de serviciu de către funcționarii din cadrul CJ Teleorman ce au avut atribuții în încheierea și derularea contractelor cu SC Tel Drum SA, eventualele neregularități constatate de specialiștii din cadrul ANRMAP, nefiind de natură a afecta rezultatul final al procedurilor de achiziție publică derulată și implicit rezultatul atribuirii contractelor către SC Tel Drum SA”. De asemenea, Paul Silviu Dumitriu mai nota, în rezoluția din octombrie 2013, că „mai mult, în cauză nu s-au conturat nici indicii care să conducă la concluzia că prin activitățile lor, funcționarii publici din cadrul CJ Teleorman, ar fi obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”. În final, procurorul Paul Silviu Dumitru a decis neînceperea urmăririi penale față de Liviu Dragnea. În 13 noiembrie 2017, procuroarea Alexandra Carmen Lancranjan a început urmărirea penală față de Liviu Dragnea, inclusiv pentru pretinse fapte soluționate deja cu NUP în urmă cu patru ani.

 

Una zice DNA în 2013, alta în 2017

În comunicatul DNA din 13 noiembrie 2017 se afirmă următoarele: „Activitatea de pregătire și modul de acțiune al grupului organizat a impus, în principal, următoarele etape: Achiziționarea, în patrimoniul Consiliului Județean Teleorman, atât din fonduri ale acestei unități administrative teritoriale cât și prin obținerea unui credit bancar, a unui utilaj (tren reciclator – stabilizator la rece în situ) de o valoare foarte mare (30 miliarde ROL) care apoi a fost închiriat și ulterior înstrăinat către Tel Drum SA, ulterior privatizării acestei societăți comerciale”. În schimb, în ordonanța de clasare din 14 octombrie 2013 a procurorului DNA Paul Silviu Dumitriu scrie: „Mai mult, aceiași specialiști au concluzionat că achiziția de către CJ Teleorman a unui utilaj – tren reciclator – stabilizator la rece „în situ”, prin contractarea unui credit la BRD, pe care ulterior la închiriat SC Tel Drum SA, aducând beneficii unității administrativ teritoriale, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, fiind constatate doar două nerguli în procedura de achiziție publică, care însă nu au influențat sau viciat această procedură”.