
Din tot mozaicul acesta de frici, amenințări, spioni ruși, Ceaușescu regretat, răzbel USR-PSD-PNL, stenogramele lui Piedone etc, lipsea un pui de răzmeriță legionară. Și ni s-a servit beleaua: Diversiunea Sfântul Ilie Lăcătușu!
Râd numai imaginându-mi-l pe bietul polițist de la Secția 20 chinuindu-se să scrie în raport despre organizația cu caracter legionar care „a arborat” la mormântul cu racla Sfântului Ilie Lăcătușu „un drapel care conținea însemne care fac referire la anumite ideologii fasciste”. Va trebui să definească atât caracterul legionar, cât să și argumenteze în legătură directă cu fapta. Las la o parte că organizația/sau individul/ nu a fost descoperită, dar care ar fi relevanța pentru societate ca anchetatorii să cheltuiască bani și energie ca să găsească „legionarul” sau „fascistul”? O amendă? Și care e intenția Politicului, căci– de la Călin Georgescu încoace – ni se servește aproape zilnic o porție de legionarism, gătită sub diverse forme?
Tinerii nu știu mai nimic despe Nicolae Ceaușescu și regimul lui comunist - după cum arată vestitul și mult-comentatul sondaj INSCOP, cât credeți că știu despre legionari și ideologia lor, rămasă pierdută în cărțile de istorie? Pe TikTok nu se difuzează, iar părinții n-au ce să le povestească fiindcă nici ei n-au trăit perioada. Vor autoritățile statului și reprezentanții unor partide să le stârnească tinerilor curiozitatea și mai mult, încât să li se pară „cool” să devină „legionarii” care protestează împotriva măsurilor luate de guvernanți?
Ceea ce s-a întâmplat în cimitirul Giulești la mormântul fostului preot Ilie Lăcătușu, devenit un mare și recunoscut Sfânt, este în opinia mea o altă diversiune cu iz politic. Ca și polițistul de la Secția 20, nici eu nu știu cine a pus-o la cale, dar atâta vrie cât s-a făcut cu ajutorul unui steag dubios ascede „suspiciunilor rezonabile” pe care le accept.
În primul rând nu cred că niște polițiști „aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu” (după cum s-a comunicat oficial) umblau prin Cimitirul Giulești în ziua de 22 iulie, când este prăznuit părintele Ilie Lăcătușu, și „au constat” prezența acelui steag. Acolo erau adunați o mulțime de oameni, așa cum fac credincioșii când se adună la moaște. Ei veniseră să se roage la Sfântul Ilie care face minuni, nu la „fostul legionar Ilie Lăcătușu”. Dar a apărut și steagul cu inscripții de natură fascistă! N-a văzut nimeni cine l-a arborat? L-au zărit polițiștii sau au fost sesizați de cineva din mulțime?
Polițiștii l-au dus la audieri doar pe nepotul părintelui Lăcătușu, Mihai Spirache, cel care se ocupă de sfântul locaș unde se află racla cu trupul mumificat în întregime al Sfântului Ilie Lăcătușu. Nepotul Spirache, în vârstă de vreo 70 de ani, este cel care, în fiecare joi, deschide ușa încăperii cu racla pentru a intra credincioșii, și tot el are grijă ca anual, în ziua de 22 iulie, să fie omagiat Ilie Lăcătușu, declarat Sfânt anul trecut de către Biserica Ortodoxă Română.
Intervenția Poliției și luarea lui Mihai Spirache la secție au provocat agitație și proteste în rândul enoriașilor prezenți în cimitir. Iar show-ul mediatic a continuat pe parcursul zilei de ieri, pigmentat din plin cu noțiuni despre legionari și neolegionari, suveraniști și georgiști. S-a vehiculat informația că la comemorare au participat și membri ai Frăției Ortodoxe, „una din cele mai cunoscute organizații neolegionare din România”. De ce nu au fost identificați și duși la audieri și aceștia în cursul zilei de ieri, 23 iulie? Poate mai trebuie prelungit… curentul? După interceptarea lui Piedone în 7 martie, săltarea lui de procurorii DNA în 22 iulie și stenogramele convorbirii încinse cu nevasta, oferite spre publicare pe 23 iulie, cum să nu ne punem întrebări și să avem suspiciuni rezonabile cu privire la cazul din cimitirul Giulești?
Târâți și Biserica în războiul politic?
Cunosc povestea părintelui Ilie Lăcătușu din anul 1998, când regretatul jurnalist și prieten George Stanca a venit în redacție și mi-a spus să merg cu el în Cimitirul Giulești să văd cu ochii mei „minunea”. Era de-a dreptul marcat, emoționat și emoționant în relatare, el, scriitorul care-și găsea cu ușurință cuvintele, iar frazarea curgea fie tăioasă, fie cu umor, fie cu o încărcătură de sentimente uimitor de sensibile. „Trebuie să vii să vezi cu ochii tăi un preot sfânt, o minune mai mare nu mi-a fost dat să văd! O să scriu un reportaj, e de arătat lumii, va fi o bombă”, mi-a spus și mi-a tot spus despre fantastica descoperire.
Era toamna lui 1998, septembrie-octombrie. George Stanca, locuitor al cartierului Giulești și un tifos al Rapidului (vă amintiți de rubrica sa „Il Giuleștino” din Evenimentul zilei sau Gazeta Sporturilor?) mi-a povestit cum a fost chemat la cimitir după ce a murit preoteasa lui Ilie Lăcătușu și s-a încercat deshumarea părintelui, decedat în 1983, pe 22 iulie. Când groparii au deschis sicriul, au găsit trupul întreg al decedatului și binemirositor. Fiica preotului Lăcătușu și cei prezenți au fost pe loc convinși că se află în fața unei minuni și că în sicriul neputrezit de 15 ani se află un sfânt.
Presa vremii a relatat pe larg despre descoperirea din cimitirul Giulești, iar credincioșii au început să facă pelerinaj la „sfântul Ilie”. Au început să apară minunile, relatate de oamenii care se rugaseră la mormânt. Și așa se întâmplă de 27 de ani, iar de 26 de ani ziua de 22 iulie este zi de comemorare cu notorietate. În acest 2025 cineva a avut interes să se producă balamuc la prăznuirea Sfântului Ilie Lăcătuș și să se lase cu o anchetă polițienească în care este târâtă Biserica care l-a canonizat.
Biserica Ortodoxă Română a reacționat rapid
Există în arhiva mediatică o relatare despre ultimele zile de viață ale părintelui Lăcătușu, precum și previziunea lui.
În anul 1983, aflat în spital, părintele le-a spus celor de lângă el că, dacă va trăi până după 22 iulie, va mai trăi încă doi ani. Şi-a exprimat şi rugămintea ca, dacă soţia îi va muri peste 15 ani, să fie îngropată lângă el. A murit chiar pe 22 iulie, iar peste 15 ani, în 1998, avea să moară şi soţia sa, Ecaterina. La înmormântarea soţiei părintelui, pe 29 septembrie 1998, cei prezenţi au văzut că trupul părintelui era neputrezit, întreg, binemirositor. Pentru a se convinge că trupul părintelui nu a rămas neputrezit din motive biologice, membrii familiei - în înţelegere cu preotul - au lăsat trupul în contact cu aerul. Dar, după nouă săptămâni, trupul era intact.
Un an mai târziu, în 21 iunie 1999, câteva asociaţii (Frăţia Ortodoxă Română, Liga Studenţilor, Asociaţia Română a foştilor deţinuţi politici şi luptători anticomunişti, Grupul Scara - Asociaţia Română de Antropologie Audiovizuală, Asociaţia Christiana, Fundaţia Anastasia, Liga Tineretului Ortodox Român, Asociaţia Studenţilor Creştin Ortodocşi Români) au semnat un memoriu pentru deschiderea dosarului de canonizare al părintelui Ilie Lăcătușu și l-au înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Sfântul Ilie Lăcătușu
Anul trecut, în 2024, Ilie Lăcătușu, părintele care a dus o viață de sfințenie și martiraj pentru Hristos, fiind prigonit în închisori, a fost recunoscut drept Sfânt Mărturisitor și trecut în Calendarul Ortodox în data de 22 iulie.
Patriarhia a reacționat rapid la incidentul din cimitirul Giulești și a remis presei un comunicat.
„Având în vedere manifestările cu caracter legionar petrecute în apropierea Sfintelor Moaște ale Sfântului Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, în ziua sa de prăznuire (22 iulie 2025), facem precizarea că Patriarhia Română se delimitează ferm de orice ideologie extremistă, totalitară. Aceste manifestări contravin atât legilor în vigoare, cât și învățăturii de credință creștină, care exclude orice asociere cu mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul”, a anunțat Patriarhia Română.
Totodată a menționat că „Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu a fost canonizat pentru mărturisirea credinței creștine și a suferinței îndurate în închisorile comuniste, iar dovezile cele mai grăitoare ale sfințeniei sale constau în existența Sfintelor sale Moaște întregi și a nenumăratelor minuni săvârșite de acesta”.
Aștept cu interes să văd finalitatea anchetei Poliției, dacă-l descoperă pe legionarul care a arborat drapelul. Poate face vreo minune Sfântul Ilie!