Răspunsul a venit de la ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, care a anunțat că oficierea slujbelor religioase în interiorul bisericilor în prezenţa credincioşilor nu va fi posibilă mai devreme de 1 iulie, urmând ca decizia să fie luată în funcţie de evoluţia cazurilor de COVID-19.

„Evaluarea şi evoluţia zilnică pe care o vom face în următoarea perioadă ne va da şi momentul în care se va produce acest lucru. De pe 15 (iunie – n.r.), încă nu. Încă avem o rată de transmitere în comunitate. Ieri am avut 237 de cazuri noi.

Încă avem în jur de 150 de cazuri la Terapie Intensivă, încă avem peste 4.000 de cazuri active în societate, iar adresabilitatea a crescut din ce în ce mai mult la Unităţile de Primire Urgenţă în ultima perioadă. În măsura în care în perioada 15 iunie – 1 iulie vom vedea că avem o evoluţie favorabilă, scăderea numărului de cazuri, dar mai ales transmiterea în comunitate în măsură scăzută, atunci putem decide”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Nelu Tătaru a insistat că nu se va întâmpla acest lucru mai devreme de 1 iulie, „atâta timp cât nu avem obiectivată într-adevăr o scădere a transmiterii”.

”România este o țară eminamente creștină”

Patriarhia Română a transmis joi, prin purtătorul de cuvânt Vasile Nănescu, că „revenirea grabnică la oficierea slujbelor religioase și în interiorul lăcașurilor de cult, cu respectarea subînțeleasă a regulilor de distanțare fizică și de igienizare a spațiilor liturgice stabilite de autoritățile competente, este deja deplin justificată și adecvată actualei realități sociale românești”.

Declaraţia vine în contextul discuţiilor referitoare la oficierea slujbelor în interiorul lăcaşurilor de cult cu participarea unui număr mai mare de credincioşi. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a explicat că „au fost făcute, inclusiv recent, firești și consistente demersuri către autorități, însoțite de speranța intensă a unui răspuns realist și înțelept”.

„Revenirea la ritmurile adânci ale organismului comunitar este esențială în păstrarea echilibrului moral și spiritual al acestuia. Istoria universală a umanității relevă indubitabil că, indiferent de gradul de secularizare, resorturile cele mai profunde ale vieții personale și sociale rămân cele de natură religioasă și că gradul de claritate morală din interiorul unei societăți este conferit de viața spirituală a acesteia.

România este o țară eminamente creștină, o largă majoritate a societății sale (civile) fiind implicată în viața reală a Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta a arătat cu prisosință, în cel mai practic și evident mod, că este implicată real în apărarea și promovarea sănătății publice, atitudinea sa, ca și a celorlalte culte religioase din România, fiind una exemplară pe tot parcursul perioadelor de stare de urgență și de alertă impuse de pandemie.

Oamenii cei mai implicați în situația de criză prin care a trecut recent și încă trece România au fost cei care și-au dovedit prin fapte concrete ale credinței solidaritatea cu cei afectați de pandemie, cu instituțiile medicale și cu autoritățile înseși. Acești oameni care dau suflu moral societății românești, care promovează prin viața lor valorile fertile social ale credinței creștine și care au contribuit major prin atitudinea lor civică la diminuarea rapidă a efectelor pandemiei, doresc în mod justificat participarea la slujbele Bisericii în biserică”, a declarat Vasile Bănescu, citat de basilica.ro.