Românii care au lucrat pământul în perioada comunistă sunt ultimii beneficiari ai pensiilor de agricultori cu care ţin întreaga familie. Generaţii întregi de agricultori postdecembrişti, care n-au cotizat la niciun fond de pensii, se vor trezi însă cu un venit minim la bătrâneţe. La asta se adaugă tendinţa de îmbătrânire a populaţiei şi lipsa locurilor de muncă pentru tineri, care va face ca cei care se retrag din activitate peste 15 ani să primească o pensie nu mai mare de 15% din ultimul salariu.

În acest moment, în satele româneşti trăiesc ultimii români care au prins pensiile de agricultori, 713.903 la număr. Este vorba de foşti lucrători ai CAP-urilor închise după Revoluţie, care au fost incluşi în sistemul unitar de pensii, începând cu anul 1991. Valoarea minimă a acestei pensii este de 350 de lei, o sumă pe care o primeau oricum şi dacă nu lucrau niciodată. Zeci de mii de ţărani care acum trăiesc de pe o zi pe alta din munca la negru, fără să vireze un ban la bugetul de stat, se vor trezi la mila copiilor. Soluţia salvatoare ar fi pensia privată facultativă, însă peste nevoie şi de implicarea autorităţilor pentru ca această măsură să devină viabilă. Ziua în care o generaţie nu va putea s-o susţină pe următoarea  În acelaşi timp, tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, la care se adaugă numărul tot mai mic al tinerilor care au un loc de muncă va arunca în aer sistemul public de pensii. Perspectivele tot mai sumbre sunt confirmate şi de vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, Ion Giurescu, care spune că statul nu va mai putea asigura o pensie decentă cetăţenilor, în condiţiile evoluţiei demografice de după anul 1975. "În momentul în care generaţiile născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie, dezechilibrul între veniturile şi obligaţiile sistemului public de pensii va fi atât de mare încât pensia publică nu va mai putea reprezenta mai mult de 15% din ultimul salariu. Sistemul de pensii private reprezintă singura alternativă viabilă pentru viitor, oferind tinerelor generaţii oportunitatea dea economisi, astfel ca după o perioadă de 20 de ani, sumele economisite să se dubleze, iar după 40 de ani, acestea să fie de patru ori mai mari decât contribuţiile efective". Oricine poate contribui la pilonul III de pensii (pensii private facultative) cu sume cuprinse între 45 de lei şi 15% din venituri. Toate aceste contribuţii lunare se acumulează într-un cont individual, urmând ca la sfârşitul perioadei de cotizare, beneficiarul să primească valoarea unităţilor acumulae în cont sub formă de pensie sau sumă forfetară. Pensiile în conturi individuale reprezintă viitorul Răspunsul oficial de la Ministerul Muncii confirmă importanţa pensiilor private facultative, însă modul în care populaţia va fi atrasă în această direcţie este incert. "În considerarea unei generaţii vârstnice tot mai sănătoase şi mai active, stimularea participării la sistemul privat de pensii poate fi o soluţie în vederea asigurării unor venituri mai mari la bătrâneţe. Sistemul multipilon în care se schimbă accentul spre pensiile private ca pe soluţie pe termen lung a asigurărilor de bătrâneţe este o tendinţă pe plan internaţional", spun reprezentanţi ai Ministerului Muncii. În contextul perspectivelor din ce în ce mai sumbre, o soluţie ar fi, aşa cum a afirmat recent ministrul Muncii Mariana Câmpeanu, reformarea sistemului de pensii astfel încât fiecare contributor în sistem să ştie exact care va fi cuantumul pensiei sale, în funcţie de cât a contribuit. "Trebuie să reformăm şi pilonul I de pensii, să avem conturi individuale, astfel încât fiecare persoană să fie şi responsabilă de viitorul ei. Să vadă exact cât a contribuit şi câtă pensie va primi. Acea sumă, dacă va fi într-un cont personal, nu va mai putea fi micşorată sau mărită în funcţie de hotărârile unui Guvern". Propunerea acesteia survine în condiţiile în care de mai mulţi ani deficitul bugetului asigurărilor sociale este finanţat de la bugetul de stat, iar un salariat trebuie să asigure plata pensiilor pentru 1,2 pensionari. TREI TIPURI DE PENSII PILONUL I. Reprezintă fondul pensiilor de stat, unde cotizaţia obligatorie este cuprinsă între 7,5% şi 10,5%. Se merge pe principiul "o generaţie plăteşte pensia celeilalte", iar contextul demografic influenţează semnificativ valoarea pensiei. Dezavantajul este că deşi ai contribuit, statul nu îţi oferă garanţia că vei primi o pensie potrivită nevoilor tale. Pilonul II. Pe fondul îmbătrânirii populaţiei, din anul 2008, statul a cedat 2% fondurilor de pensii administrate privat. Aşa a apărut pensia privată obligatorie, o soluţie aplicată în multe alte ţări în care se înmulţesc pensionarii, scade natalitatea sau migrează forţa de muncă. Cota de contribuţie care se duce la fondurile private va creşte cu 0,5% pe an până va ajunge la 6%, în conformitate cu legea 411/2004. PILONUL III. Reprezintă pensiile private facultative, iar contribuţia este cuprinsă între 45 de lei şi 15% din valoarea salariului. Comparativ cu banii pe care îi dai la pensia de stat, cei de la pensia privata facultativă se strâng într-un-un cont separat, iar la pensionare se va plati pensia privata din ei sub forma unei sume forfetare. În caz de deces, banii ajung la moştenitori.