Pentru cei care urmăresc îndeaproape președinția lui Putin, discursul său din 9 mai s-a conturat a fi unul dintre cei mai semnificativi din cei 22 de ani ai săi ca lider preeminent al Rusiei -- un prevestitor pentru mai mult război sau, eventual, pace. Dacă urmau să apară declarații majore, Ziua Victoriei -- o sărbătoare sacrosantă pentru milioane de oameni în Rusia și o perioadă în care Putin se află în centrul atenției globale - aici ar părea a fi cel mai potrivit moment. O analiză a Radio Europa Liberă, din care vă prezentăm cele mai importante fragmente.

În cele din urmă, ceea ce a fost demn de remarcat la discursul președintelui rus Vladimir Putin în timpul ceremoniilor de Ziua Victoriei a fost ceea ce nu a spus.

El nu a declarat o mobilizare generală pentru un război total împotriva Ucrainei. El nu și-a declarat victoria într-un război care se află acum la a 75-a zi. El nu a făcut nicio amenințare cu privire la arsenalul nuclear al Rusiei, lucru pe care el și alți oficiali l-au spus în mod repetat în ultimele săptămâni. El i-a menționat pe naziști, dar nu „de-nazificare”, unul dintre obiectivele declarate de Kremlin pentru război. Nici măcar nu a făcut un apel general de a se aduna în jurul steagului, de a încinge populația rusă pentru mari sacrificii în, sau din cauza războiului.

La fel ca în multe dintre discursurile sale anterioare de Ziua Victoriei, Putin a onorat milioanele de cetățeni sovietici care au murit în lupta cu Germania nazistă. Ca și în unele, deși nu în toate, discursurile sale din trecut, el a folosit momentul pentru a lovi Statele Unite ale Americii. În condițiile în care Kremlinul duce acum cel mai mare război terestru din Europa de după al Doilea Război Mondial, mulți observatori au căutat indicii cu privire la modul în care Putin va încadra războiul din Ucraina, care din toate punctele de vedere -- cu excepția lui și a altora câțiva -- nu merge bine pentru Rusia, scrie RFE.

Un discurs care nu a lămurit nimic

În cele din urmă, discursul de 12 minute a oferit puțină claritate sau deloc. De asemenea, nu a oferit nicio schimbare de politică în cea mai mare criză externă a conducerii lui Putin.

„Prima mea reacție este că se află pe cale lungă, dar se așteaptă să treacă peste ea în același mod ca după anexarea Crimeei, dar cu un tampon teritorial în sudul Ucrainei”, a declarat Vladislav Zubok, expert rus în Războiul Rece și profesor la London School of Economics. El se referea la preluarea Crimeei de către Rusia în 2014 și la preluarea controlului unor părți din sudul Ucrainei de la invazia din 24 februarie.

„Este posibilă o altă opțiune: cu o Cortină de Fier din jurul Rusiei construită de sancțiunile puterilor occidentale, Putin și-a securizat propriul regim și va fi mulțumit cu asta ani de zile”, a spus Zubok într-un e-mail. „La urma urmei, el are deja [aproape] 70 de ani. Această opțiune, însă, presupune un lider complet rece și cinic, a cărui retorică a sacrificiului și a victoriei este doar un mare „bla-bla”.

În mod neobișnuit, nu a existat o „paradă aeriană” a bombardierelor, avioanelor de luptă și a elicopterelor care zburau pe cerul deasupra centrului Moscovei, pentru mulți un punct culminant al evenimentului anual. Absența sa nu a indicat neapărat un eveniment major, deși anularea a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cu doar câteva minute înainte de începerea ceremoniilor. A dat vina pe vreme.

Cultul Războiului - o ideologie cinică

Discursul lui Putin a cuprins elemente importante ale mitologizării celui de-al Doilea Război Mondial, a cărui memorie a fost întinsă -- sau distorsionată, după cum susțin unii observatori ruși: „Cultul Victoriei”, așa cum l-a descris comentatorul caustic Iulia Latynina, un critic al Kremlinului.

„Acest cult al războiului nu are nimic de-a face cu istoria reală a celui de-al Doilea Război Mondial”, a scris ea. „Este un cult al noului totalitarism rus, a cărui ideologie este foarte simplă”. Aproximativ 27 de milioane de cetățeni sovietici au murit în cei patru ani de luptă împotriva Germaniei naziste, o pierdere care s-a ucis de-a lungul generațiilor de atunci.

Putin a adus un omagiu acestei pierderi: "Ziua Victoriei este aproape și dragă fiecăruia dintre noi. Nu există familie în Rusia care să nu fi fost lovită de Marele Război Patriotic. Memoria sa nu se estompează niciodată", a spus el în discursul său.

În schimb, amploarea pierderilor Rusiei în războiul din Ucraina a fost acoperită de publicul rus. 27 martie a fost ultima dată când Ministerul Apărării a publicat un număr oficial de morți, iar acest număr -- 1.351 -- este doar o fracțiune din ceea ce oficialii ucraineni și occidentali spun că este adevăratul număr, estimat la peste 15.000.

Vladimir Putin nu mai știe ce să facă

„Interpretarea mea este că a fost o afacere plată, pentru că aproape orice ar fi putut să facă ar fi dificil”, a spus Andrew Wood, fost ambasador britanic în Rusia. "Nu există nici un triumf, de exemplu, la Mariupol. De fapt, nu cred că știe ce să facă”. "Există un sentiment că ceva nu este în regulă și nu au nicio idee despre cum să repare. Asta este concluzia pe mea", a spus el pentru RFE/RL.

Un număr tot mai mare de experți militari occidentali spun că numărul mare de morți în rândul trupelor ruse, precum și ratele mari de pierdere a echipamentelor, reprezintă un impediment major în calea oricărei revendicări a unei victorii decisive -- o problemă fundamentală care probabil poate fi rezolvată doar cu mai multe trupe. Asta înseamnă fie chemarea rezerviștilor, fie trimiterea în luptă a unor recruți relativ tineri și neexperimentați -- sau, mai extrem, anunțarea unei mobilizări generale în masă a societății.

„Putin obișnuia să exceleze la postură, manipulare și cacealma – și acum pare pierdut în gestionarea unui război adevărat, în întregime creat de el”, a spus Pavel Baev, politolog și profesor de cercetare la Institutul de Cercetare a Păcii Oslo. „Chiar numirea războiului după numele său real, care ar fi putut fi logic în contextul conectării lui cu [Marele Război Patriotic], este un pas prea departe pentru el.

Pe lângă deplângerea eroismului sovietic și a pierderilor de acum 77 de ani, Putin a atacat SUA

El a atacat Occidentul, NATO și în special Statele Unite ale Americii, acuzând-o că „umilește nu doar întreaga lume, ci și sateliții ei, care trebuie să pretindă că nu observă nimic și să înghită cu blândețe totul.” În timp ce a vorbit despre neonazişti, Putin nu a făcut nicio declaraţie radicală cu privire la „dezazificarea” Ucrainei -- ceva pe care el declarase că este de o importanţă capitală când a anunţat începutul invaziei pe 24 februarie.

Dmitri Oreșkin, un politolog aflat la Moscova, spune că nu se aștepta ca Putin să facă o declarație de război sau o mobilizare generală, susținând că efectuarea oricărei mișcări i-ar păta imaginea și ar sublinia întrebări cu privire la modul în care a gestionat războiul. "Dacă pornește un război, atunci aceasta înseamnă să recunoaște că „operațiunea specială” nu s-a încheiat, sau s-a dovedit a fi insuficientă. Într-un fel sau altul, această declarație ar fi percepută ca un defect", a declarat Oreșkin pentru Current Time. .

„Și dacă anunțați mobilizarea, este același lucru”, a spus el. „Înseamnă că [Rusia și armata ei] nu au avut suficientă forță, că Ucraina a rezistat neașteptat de puternică, iar acum trebuie să invităm oameni noi, să recrutăm forță de muncă nouă”.

Așadar, o declarație de război sau o mobilizare ar fi ceva ca o recunoaștere a înfrângerii, a sugerat el. Dar cea mai grăitoare omisiune, poate -- nici Putin nu a declarat victoria.