25 din cele 27 de state din Uniunea Europeană au adoptat tratatul menit să restabilească echilibrul finanţelor europene. În lipsa unor derapaje, României nu-i va fi greu să se conformeze.
La Bruxelles, România şi-a asumat ratificarea unui tratat de disciplină bugetară menit să însănătoşească finanţele europene. Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară ar putea intra în vigoare chiar din acest an, dacă 12 state din zona euro îl vor ratifica, ceea ce înseamnă că ţara noastră va trebui să modifice rapid Constituţia. Când e permisă încălcarea "regulii de aur" Textul documentului publicat deja pe site-ul Comisiei Europene prevede introducerea unei "reguli de aur", care obligă guvernele la un echilibru al conturilor lor publice. Se vrea fie surplus, fie un deficit pe ESA, standardul european de audit, sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB), condiţie pe care doar trei state din UE o respectă în prezent, şi o datorie publică mai mică de 60% din PIB. 14 din cele 27 de state membre au o datorie publică mai mare decât ţinta stabilită în tratat şi vor fi obligate să reducă gradul de îndatorare. România stă chiar foarte bine la acest aspect, având o datorie publică de 38,6% din PIB, respectiv circa 22 de miliarde de euro. Acest lucru ne dă dreptul, potrivit tratatului, la un deficit structural de cel mult 1% din PIB, dublu faţă de normă. "Regula de aur" poate fi încălcată, fără a fi urmată de sancţiuni economice, numai în cazuri excepţionale, precum o criză economică severă. În rest, orice abatere de la regulile stabilite prin tratat se va solda cu amenzi care nu pot depăşi 0,1% din PIB-ul ţării sancţionate. Dacă statul amendat este membru al zonei euro, banii obţinuţi din penalităţi vor merge către mecanismul european de stabilitate, care nu va mai acorda sprijin financiar, începând cu martie 2013, statelor care nu ratifică tratatul. Dacă este vorba de un stat care nu utilizează euro, precum România, banii vor merge la bugetul Uniunii. În faţa Curţii de Justiţie poate fi trimis orice stat care a ratificat acest tratat şi nu a reuşit să-l implementeze, fie că este raportat de un alt stat sau de către Comisia Europeană. Deoarece nu face parte din zona euro, România poate cere ca unele dintre prevederi să nu i se aplice înainte de a adopta moneda unică europeană. Statele care îşi asumă respectarea prevederilor tratatului de disciplină fiscală trebuie să informeze autorităţile europene atunci când au în plan emiterea de obligaţiuni şi trebuie să existe consultări cu partenerii europeni în privinţa oricăror măsuri de reformă economică, mai ales atunci când sunt sub procedura de deficit excesiv. EXPLICAŢIE Ţinta de deficit Deficitul structural oferă o imagine mai clară asupra veniturilor şi cheltuielilor unui stat decât deficiul bugetar şi se calculează pornind de la nivelul celui bugetar, din care sunt eliminaţi factorii de "bruiaj". "Deficit bugetar sub 3% se poate face, iei bani împrumut şi reduci aparent deficitul. Dar deficitul structural e mult mai greu, practic nu poate fi falsificat", a declarat preşedintele Traian Băsescu, la întoarcerea de la Bruxelles. Obiectivul României în acest an este atingerea unui deficit structural de 0,7% din Produsul Intern Brut (PIB). Ţinta de deficit bugetar pentru anul în curs este de 1,9% din PIB pe cash şi 2,4% din PIB conform ESA. Citiţi şi:
- Băsescu către Opoziţie: Cu Europa sau contra ei?
- Traian Băsescu: România are o datorie de 4.570 de euro / locuitor, cea mai mică din UE
- Traian Băsescu, către Jeffrey Franks: Am introdus nişte reguli în interiorul UE, foarte apropiate de cele ale FMI
Recomandările noastre
