Marius Petrescu, șeful ORNISS, a fost prezent joi dimineață la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru a fi audiat ca martor în dosarul în care este implicat fostul senator liberal Eugen Pîrvulescu. Audierea sa la DNA vine în contextul unor verificări legate de procedurile de eliberare a avizelor de securitate, esențiale în cadrul acestui dosar.

Senatorul Eugen Pîrvulescu este pus sub urmărire penală sub acuzația de instigare la cumpărare de influență, iar Ministerul Justiției a solicitat ridicarea imunității parlamentare pentru a permite continuarea anchetei. Pîrvulescu urmează să fie cercetat sub control judiciar, ceea ce implică măsuri restrictive până la finalizarea investigațiilor.

Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat joacă un rol crucial în acest caz, fiind responsabil de verificările de securitate necesare pentru emiterea avizelor de securitate. Aceste avize au fost solicitate în beneficiul unuia dintre martorii din dosar, ceea ce face ca audierea lui Marius Petrescu să fie un element cheie în anchetă.

Directorul ORNISS, pionul în una dintre cele mai importante instituții

Marius Petrescu, aflat în fruntea ORNISS din 2002, este una dintre cele mai longevive figuri din peisajul instituțiilor cheie pentru securitatea națională, cu o carieră remarcabilă, dar în mare parte discretă. Rolul său implică gestionarea accesului la informațiile clasificate pentru diverse autorități, ceea ce conferă un grad înalt de responsabilitate și influență asupra unor procese esențiale. Instituția pe care o conduce are o importanță strategică, fiind un garant al protecției informațiilor sensibile, dar activitatea sa a rămas adesea în umbră.

Totuși, în ciuda importanței ORNISS și a perioadei îndelungate petrecute de Marius Petrescu în funcție, există o lipsă de transparență cu privire la criteriile care au determinat numirea și menținerea sa în această poziție timp de peste două decenii. Această discreție în jurul activității sale a alimentat speculații și întrebări din partea unor observatori, care au remarcat absența unei evaluări publice clare a performanțelor sale, dar și a proceselor de management intern ale instituției pe care o conduce.

Un început neclar

Marius Petrescu a preluat conducerea ORNISS într-un moment crucial, în pragul aderării României la NATO, când era esențial să se demonstreze existența unei structuri eficiente pentru protecția informațiilor secrete. Numirea sa în 2002 a avut loc într-un context în care securitatea informațiilor devenise o prioritate națională, dar procesul prin care a fost selectat și competențele sale specifice au rămas neclarificate pentru publicul larg. Această lipsă de transparență a ridicat primele semne de întrebare privind modul în care a fost promovat la conducerea unei instituții de o asemenea importanță.

Deși activitatea lui Petrescu în administrația publică și diplomație era cunoscută în anumite cercuri, detaliile despre cariera sa anterioară rămân neclare și insuficient documentate. În ciuda unei cariere de lungă durată la stat, traseul său profesional și educațional nu au fost dezvăluite publicului în detalii care să justifice în mod clar accesul său la o poziție de vârf într-o instituție atât de sensibilă. Faptul că nu a deținut funcții vizibile în mediul privat sau alte posturi de înaltă responsabilitate înainte de numirea la ORNISS a lăsat loc unor speculații cu privire la criteriile selecției sale.

În ciuda gradului diplomatic de ministru plenipotențiar și a unei vaste activități academice, cu numeroase cărți și articole publicate, Petrescu rămâne o figură discretă în peisajul public. Deși longevitatea sa la conducerea ORNISS este remarcabilă, absența vizibilității sale și a unor informații concrete despre activitatea sa managerială contribuie la percepția unei lipse de transparență în legătură cu mandatul său, întărită și de controversele ocazionale legate de modul în care funcționează instituția.

Fostul liberal e acuzat de DNA de trafic de influență

Conform DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus măsura controlului judiciar pentru Eugen Pîrvulescu, senator în Parlamentul României, acuzat de instigare la cumpărare de influenţă, pentru Marian-Cătălin Burcescu, fost director general la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), pentru complicitate la cumpărare de influenţă, precum și pentru alte două persoane, una acuzată de trafic de influenţă, iar cealaltă de complicitate la trafic de influenţă. Acțiunea penală a fost inițiată pe baza unor fapte ce s-au petrecut în anul 2022.

Conform ordonanței, în 2022, persoana acuzată de trafic de influență ar fi solicitat, la instigarea senatorului Eugen Pîrvulescu și cu ajutorul celorlalți inculpați, suma de 60.000 de euro de la un martor. Din această sumă, martorul ar fi plătit deja 150.000 de lei (echivalentul a 30.000 de euro). Persoana acuzată a lăsat să se înțeleagă că are influență asupra unui funcționar important de la instituția responsabilă cu verificările de securitate și că ar putea grăbi eliberarea avizului ORNISS pentru martor.

Pe durata controlului judiciar, cei patru inculpați trebuie să respecte anumite obligații, printre care prezentarea la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt solicitați, interdicția de a părăsi România și interdicția de a comunica, direct sau indirect, cu persoanele menționate în ordonanța procurorilor.

Înainte de izbucnirea scandalului cu DNA,  Eugen Pîrvulescu, senator din 2016, anunța că se retrage din Partidul Național Liberal (PNL) și se alătură echipei de campanie a lui Mircea Geoană.