Grupul public britanic este atacat din toate părţile şi redevenţa este din ce în ce mai mult pusă în discuţie.

Tony Hall şi-a ales momentul cu grijă. Luni, 20 ianuarie, directorul general al BBC a anunţat că îşi va părăsi funcţia "în această vară". După şapte ani în această funcţie, plecarea nu este dezonorantă, ci intervine într-un moment în care grupul audiovizual britanic este atacat din toate părţile. Foarte criticat de partizanii ca şi de opozanţii Brexit, el trebuie acum să-şi apere chiar existenţa redevenţei, sub presiune politică.

Pe 10 decembrie, cu două zile înainte de alegerile legislative, prim-ministrul britanic, Boris Johnson, lansase un atac frontal contra redevenţei:

"Trebuie să ne întrebăm dacă acest gen de finanţare mai are sens pe termen lung (...). Acest sistem, care este, de fapt, o taxă impusă tuturor, merită gândire. Cât timp se poate justifica un sistem în care toţi cei care au un televizor sunt obligaţi să plătească pentru unele canale de televiziune şi de radio?".

Dl Hall ştie că bătălia este iminentă. BBC beneficiază de o cartă de 11 ani, care îi garantează existenţa redevenţei până în 2027. Dar aceasta trebuie să fie oficial revizuită în 2022. "Trebuie ca BBC să aibă o singură persoană care să se ocupe de aceste două etape [de 2022 şi de 2027]", explică directorul general care şi părăseşte funcţia într-o scrisoare trimisă angajaţilor British Broadcasting Corporation.

 

Concurenţa Netflix

 

De multă vreme, dreapta britanică este o obişnuită a atacurilor contra BBC, tradiţional considerat ca prea de stânga. Presa cotidiană, foarte puternică, în special "Daily Mai" şi grupul lui Rupert Murdoch (The Times, The Sun…), nu apreciază deloc imensa dominaţie a grupului public, în special acum, când Internetul le pune în concurenţă direct.

Aceste atacuri s-au intensificat o dată cu Brexit. Corporaţia este considerată prea pro-europeană de "brexiteri". Fals, răspund "remaiinerii", care estimează că BBC i-a lăsat pe aceştia din urmă să mintă, fără să-i corecteze.

Toate acestea se întâmplă în timp ce Netflix şi alte servicii video la cerere provoacă un cutremur în peisajul mediatic. Timpul pe care britanicii îl petrec în faţa canalelor de televiziune ale BBC se prăbuşeşte, de la nouă ore şi treizeci de minute în 2012, la şapte ore în 2018 (inclusiv iPlayer, serviciul online de reluare).

 

O scădere rapidă printre cei de sub 35 de ani

 

La cei mai tineri, scăderea este şi mai rapidă. Pentru cei sub 35 de ani, doar o treime din timpul petrecut privind video se face în faţa unui canal de televiziune difuzat direct (BBC sau canal privat). Jumătate din timp se repartizează între YouTube şi servicii de video la cerere.

Lansând iPlayer din 2007, BBC a ştiut să facă cotitura digitală devreme. Dar oferta lui începe să îmbătrânească: majoritatea emisiunilor nu sunt disponibile decât timp de 30 de zile şi "box sets-urile" (totalitatea episoadelor unui serial) nu sunt întotdeauna accesibile integral. Corporaţia este conştientă de asta, dar are nevoie să obţină aprobarea reglementatorului audiovizualului pentru a schimba lucrurile acolo unde Netflix şi altele sunt mult mai puţin reglementate.

În acest context, rolul central al corporaţiei în viaţa Regatului Unit se destramă. A apăra existenţa unei redevenţe plătite de toţi devine tot mai dificil.

Desigur, BBC este un mastodont. În ziua rezultatelor alegerilor legislative, 27 de milioane de vizitatori unici în Regatul Unit au mers pe site-ul său de ştiri. Câteva succese fenomenale - în special episodul special de Crăciun al sitcomului Gavin & Stacey, văzut de 17 milioane de persoane - mai unesc naţiunea.

Dar succesorul dlui Hall trebuie să se pregătească pentru o luptă intensă.

Traducere din Le Monde - RADOR