Pe 31 mai, Tribunalul Mehedinți a respins această cerere și a spus clar că noii părinți trebuie să apeleze la un executor. Pe 21 iunie, copilul era ridicat de un procuror.

Plângeri penale, procese împrăștiate la mai multe instanțe, scandalul adopției Sorinei Lucan, micuța de numai 8 ani crescută în familia Marianei Șărămăt, scoate încă la iveală noi și noi surprize. După ce a rămas definitivă decizia ca fetița să meargă la soții Săcărin, se căutau soluții pentru punerea ei în practică. Internarea copilului într-un orfelinat, plângeri la procuratură, ca să justifice o percheziție la Baia de Aramă, orice soluție părea mai bună decât cea legală, folosirea unui executor judecătoresc.

 Până la a dezvălui sentința, să spunem că marți și miercuri se vor judeca noi procese (strămutarea cerută de soții Săcărin și blocarea scoaterii fetiței din țară, cerută de procurorul general) și a apărut o nouă plângere penală, depusă împotriva procurorilor Bogdan Licu și Mihaela Moraru-Iorga de noii părinți.

 

„Emiterea ordonanței președințiale de plasament în regim de urgență la Centrul de primire în regim de urgență”

 

Pe 31 mai, potrivit documentului publicat astăzi, imediat după ce la Curtea de Apel Craiova, pe 23 aprilie, s-a decis definitiv asupra adoptării Sorinei Lucan de către soții Săcărin, DGASPC a deschis un proces prin care încerca să o scoată pe Sorina din casa asistentei maternale din Baia de Aramă. Soluția propusă spre adoptare era de a fi dus copilul la orfelinat și de acolo să fie predat familiei adoptive!

Prezentăm mai jos decizia Tribunalului Mehedinți, Secția Civilă, luată în acest proces:

 Sesizare inadmisibilă

„Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Dogaru Adriana, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți.

Pe rol judecarea acțiunii minori și familie formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mehedinți, în contradictoriu cu pârâții Săcărin Ramona Elena, Săcărin Gabriel, Șărămăt Mariana, Șeful Centrului de primire în regim de urgență, având ca obiect emiterea ordonanței președințiale de plasament în regim de urgență la Centrul de primire în regim de urgență, pentru minora Săcărin (Lucan) Sorina.

La apelul nominal făcut în ședința din Camera de consiliu au răspuns cj (consilier juridic n.n.) Cojocaru Elena Nicoleta pentru reclamanta DGASPC Mehedinți și pârâții Săcărin Ramona Elena personal, Săcărin Gabriel personal, Șărămăt Mariana personal și asistată de avocat Dumitrică Victor Cristian, lipsă fiind Șeful Centrului de primire în regim de urgență. (...) Instanța din oficiu pune în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii, în condițiile art. 100 alin. 3 din Legea nr. 272/2004 invocate prin cerere coroborate cu dispozițiile art. 997 C. Pr. Civ. privind ordonanța președințială și existența unei hotărâri de adopție definitivă, care potrivit art. 90 din Legea nr. 273/2004 republicată este executorie de drept.

C.j. Cojocaru Elena Nicoleta pentru reclamanta Direcția Genarală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mehedinți, solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, susținând că prin decizia nr. 4 din 23.04.2019 a Curții de Apel Craiova s-a încuviințat adopția minorei de către familia Săcărin, însă minora nu beneficiază de familia sa datorită refuzului pârâtei. Pe fond solicită admiterea cererii de ordonanță președințială și instituirea plasamentului în regim de urgență pentru minoră la Centrul de primire în regim de urgență, hotărârea fiindu-le necesară pentru a avea posibilitatea să ia o pe minoră de la pârâta Șărămăt Mariana. ”

 Doar în prezența unui executor

„Avocatul Dumitrică Victor Cristian pentru pârâta Șărămăt Mariana solicită admiterea excepției inadmisibilității ca întemeiată. A susținut că nu sunt îndeplinite condițiile art. 100 alin.3 din Legea nr. 272/2004, respectiv existența unei situații de pericol datorat abuzului sau neglijării, așa cum reiese din procesele verbale încheiate de organele de poliție la data de 20 și respectiv 21 mai 2019 pârâta Șărămăt Mariana a permis accesul reprezentanților direcției și poliției în domiciliul său, au discutat cu minora, iar pârâta a spus că o predă pe minoră doar în prezența unui executor judecătoresc; în cerere se vorbește despre starea de pericol în care s-ar afla minora însă din ancheta socială efectuată de autoritățile locale reiese că după pronunțarea unității sanitare, precum și în cazul copilului ai căror părinți, din orice motiv, nu-și pot exercita drepturile și obligațiile față de copil.

Art. 69 alin. 2 stabilește că „măsura plasamentului în regim de urgență se stabilește de către instanța judecătorească în condițiile art. 100 alin. 3 iar potrivit acestor dispoziții” reprezentanții persoanelor juridice precum și persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecția unui copil, sunt obligați să colaboreze cu reprezentații DGASPC și să ofere toate informațiile necesare pentru soluționarea sesizărilor. În situația în care aceste persoane refuză sau împiedică în orice mod efectuarea verificărilor de către reprezentanții DGASPC, iar aceștia stabilesc că există motive temeinice care susțin existența unei situații de pericol iminent pentru copil, datorată abuzului, neglijării sau violenței asupra copilului, DGASPC va sesiza instanța judecătorească solicitând emiterea unei ordonanțe președințiale de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, la o familie, la un asisitent maternal sau întrun serviciu de tip rezidențial, licențiat în condițiile legii. (...)”

 

Ce aveau de făcut noii părinți

Înainte de a anunța că respinge sesizarea DGASPC Mehedinți, instanța explică și ce au de făcut cei care vor să ”intre în posesia fetiței”: să respecte prevederile legale pentru punerea în executare a sentinței definitive. La articolele de lege indicate de instanță se spune cum executorul judecătoresc: „Executarea se va efectua în prezența unui reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului și, când acesta apreciază că este necesar, a unui psiholog desemnat de aceasta. Prezența psihologului nu este necesară dacă reprezentantul direcției are această calificare. La solicitarea executorului judecătoresc, agenții forței publice sunt obligați să își dea concursul la executare, în condițiile legii. Nu este permis niciunei persoane să bruscheze minorul sau să exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea. (extras din Codul de Procedură Civilă)”.

Judecătorul spune:

„Se apreciază că, în situația dedusă judecății, în raport de dispozițiile art. 469 din noul cod civil care dispun că adopția produce efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care a fost încuviințată și dispozițiile art.471 alin. 1 c. Civ. care stabilesc că adoptatorul are față de copilul adoptat drepturile și îndatoririle părintelui față de copilul său firesc, sunt incidente dispozițiile art. 90 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 republicată, conform cărora hotărârile prin care se soluționează cererile prevăzute de această lege sunt executorii, de la data rămânerii definitive. În consecință, tribunalul constată că atâta vreme cât prin decizia nr. 4/23.04.2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova s-a dispus încuviințarea adopției minorei Lucan Sorina prin decizie definitivă, adoptatorii pot uza de procedura prevăzută de art. 90 alin. 1 din Legea 273/2004 republicată privind procedura adopției.”