Evenimentul Zilei > Social > Din vară, adio pungi de plastic gratuite!
Din vară, adio pungi de plastic gratuite!

Din vară, adio pungi de plastic gratuite!

După modelul celorlalte state membre UE, marile magazine din România vor introduce, într-o primă fază, pungi din plastic contra cost şi vor răsplăti reutilizarea acestora. Hipermarketurile se pregătesc deja să scoată din circulaţie pungile oferite gratuit clienţilor. Termenul impus de autorităţi expiră la vară.

Ministrul mediului, Attilla Korodi, va propune o lege prin care pungile din plastic nebiodegradabile, disponibile gratis la comercianţi, să fie taxate „drastic“ pentru a-i determina pe vânzători să folosească ambalaje alternative din materiale biodegradabile.

Marile reţele de comerţ – Carrefour, Real Hipermarket, Auchan, Cora, Mega Image – sunt în prezent principalii furnizori de pungi din plastic gratuite de pe piaţa românească. După modelul lor, şi magazinele de cartier au început să pună la dispoziţia clienţilor pungi din plastic gratuite.

Cum se întâmpla la ei

Pas cu pas. Aşa au trecut clien- ţii din Franţa, Spania şi Ungaria ai Auchan de la pungi din plastic gratuite la pungi reutilizabile contra cost, scopul companiei fiind, într-o primă etapă, eliminarea obişnuinţei clientului cu gratuitatea pungilor.

„Măsura a fost introdusă progresiv, la câteva case din magazin – care erau marcate drept «case verzi» şi îndemnau cumpărătorii să renunţe la pungile gratuite -, şi a fost însoţită de o campanie de sensibilizare a clienţilor la problemele mediului. Clienţilor li se propun alte tipuri de sacoşe, fie din plastic, fie din textil, pe care le pot cumpăra şi reutiliza, prima etapă fiind reducerea numărului de pungi gratuite, apoi treptat eliminarea completă a acestora. Tot mai mulţi clienţi încep să prefere casele verzi, însă este nevoie de o perioadă de adaptare“, explică Mariana Drăgan, directorul de comunicare al Auchan România.

Răsplată pentru utilizarea frecventă

„Mega Image a luat deja în considerare această problemă de mediu şi a început un proiect prin care să ofere clienţilor o alternativă la pungile gratuite din plastic“, spun reprezetanţii lan- ţului de supermarketuri, care nu dezvăluie deocamdată cu ce vor înlocui sacoşele gratuite.

Proprietarul lanţului de supermarketuri, grupul Delhaize, îşi răsplăteşte cu puncte şi cadouri clienţii belgieni care folosesc de mai multe ori o pungă din plastic, cu toate că alternativa nu este să le ia gratuit, ci să le cumpere cu 0,05 euro (circa 20 de bani). Magazinele IKEA din Marea Britanie sunt primele din grup care au început să vândă pungile din plastic încă din vara lui 2006.

Alţi retaileri au renunţat complet la pungile din plastic pentru variante biodegradabile. L’Occitaine, marcă franceză de produse de îngrijire personală prezentă în farmaciile Sensiblu, utilizează pungi gratuite din hârtie fabricată din resturi de mere. Şi lanţul de fast-food Snack Attack foloseşte pungi biodegradabile. „Consideră m că a trăi sănătos presupune şi grija faţă de mediul înconjurător, motiv pentru care am optat pentru astfel de ambalaje. Costul acestora reprezintă 0,02% din preţul produsului“, a afirmat Maria Gavrilescu, director de marketing la Snack Attack.

Taxa pe plastic

Ministrul mediului, Attila Korodi, va propune o lege prin care pungile din plastic nebiodegradabile, disponibile gratis la comercianţ i, să fie taxate „drastic“ pentru a-i determina pe vânzători să folosească ambalaje alternative din materiale biodegradabile, pentru care nu se va percepe nicio taxă. Ministrul nu poate interzice complet punerea în circulaţie a pungilor de acest fel, astfel încât există varianta ca, de la intrarea în vigoare a legii, unii agenţi economici să prefere vânzarea lor pentru un preţ din care să-şi poată acoperi noua taxă.

Unul dintre retailerii care vând pungile din plastic este lanţul de discount Plus. „Este politica magazinelor de acest tip, în condiţiile în care preţul produselor noastre este foarte scăzut şi nu include costurile pentru pungi“, a spus Ioana Mărginean, directorul de marketing al Plus. În Germania, de exemplu, retailerul comercializează şi pungi din stofă şi termoizolante, dar pe piaţa românească a optat deocamdată pentru cele din plastic.

„Vom face campanii de comunicare şi mizăm şi pe crearea unei concurenţe în acest domeniu. Sperăm să apară retaileri care vor prefera să renunţe la ambalajele nedegradabile în favoarea pungilor fie din plastic biodegradabil, fie din hârtie, fie din stofă“, a declarat ministrul Attilla Korodi.

"Vom face campanii de comunicare şi mizăm şi pe crearea unei concurenţe. Sperăm să apară retaileri care vor renunţa la ambalajele nedegradabile în favoarea pungilor din plastic biodegradabil, din hârtie sau din stofă.", Attilla Korodi, ministrul mediului

CONSTATARE

Pungile au viaţă scurtă

Teoretic, un român foloseşte 250 de astfel de pungi într-un an, iar timpul în care fiecare dintre aceste ambalaje este folosit e de doar 20 de minute, a mai spus Korodi, citând dintr-un studiu realizat de minister, astfel că posibilitatea înlocuirii lor nu ar afecta, în principiu, comerţul. „Sperăm ca taxarea să descurajeze operatorii care pun în circulaţie acest gen de ambalaje şi să-i facă să se reorienteze spre ambalaje ecologice, după exemplul Irlandei, unica ţară din Uniunea Europeană unde funcţionează acest sistem“, a spus ministrul Korodi. Legea ar urma să capete o formă finală în primăvara acestui an, urmând ca, potrivit calculelor ministrului, să producă efecte în 2009. Potrivit lui Korodi, acelaşi ambalaj dintr-un material biodegradabil costă cu doar 5% în plus faţă de unul care poluează. Ministerul ar putea introduce o perioadă de tranziţie. Ministrul a afirmat că în România nu există încă facilităţi de producţie pentru pungi din plastic biodegradabil. Acesta este un plastic special, cu o compoziţie chimică modificată, ce-l face să se distrugă în doar câteva luni, la temperaturi de „30-30 şi ceva de grade Celsius“, faţă de cei 100 de ani în care dispare o pungă din plastic nebiodegradabil.

5 miliarde de sacoşe din plastic
sunt utilizate anual în lume

NU SUNT BIODEGRADABILE

Sacoşele din plastic se descompun în 400-1.000 de ani

Viitorul pungilor din plastic în lume diferă de la ţară la ţară. Australia şi China vor renunţa la ele, Germania şi Italia intenţionează să le taxeze, în timp ce în SUA vor rămâne probabil la putere mult timp de acum încolo, informează Reuters.

Americanii cred că „pungile din plastic vin din ţara pungilor din plastic“, spune Lisa Mastny, de la grupul de reflecţie Worldwatch Institute, cu sediul în Washington. „Nu ne punem întrebarea de unde vin şi unde se duc“, adaugă ea. Pungile din plastic sunt fabricate din ţiţei, gaze naturale şi alţi derivaţi chimici şi, după ce sunt aruncate, se descompun în 400-1.000 de ani. Chimicalele din compoziţia lor rămân în mediul înconjurător pentru o perioadă chiar mai lungă, „sufocând viaţa sălbatică“, susţin organizaţiile ecologiste.

Din Taiwan şi până în Uganda, respectivele pungi au fost fie interzise, fie oferite clienţilor supermarketurilor în schimbul achitării unei taxe. Australia a decis să opteze pentru prima variantă până la sfârşitul acestui an, iar China va face la fel începând din luna iunie. „În urma utilizării excesive şi a reciclării ineficiente, pungile din plastic folosite la cumpărături au cauzat o gravă risipă de energie şi de resurse şi poluarea mediului înconjurător“, se arată într-un comunicat al Consiliului de stat de la Beijing, citat de BBC.

Din clubul ţărilor care au preferat varianta taxării face parte Irlanda, unde o pungă din plastic costă 22 de eurocenţi. Autorităţile irlandeze speră să reducă astfel cu aproximativ 90% utilizarea controversatelor pungi.

Şi premierul britanic, Gordon Brown, a decis să ia măsuri şi a solicitat celui mai mare lanţ de magazine din ţară reducerea cât mai rapidă a „consumului“ de pungi. Brown ia în calcul chiar eliminarea lor din Marea Britanie.

Primele măsuri în SUA

Americanii folosesc în medie 100 de miliarde de pungi din plastic pe an, adică peste 330/persoană, estimează Worldwatch Institute. Dintre acestea, o familie de patru persoane aruncă anual aproximativ 1.500.

În aprilie, San Francisco a devenit primul oraş american care a interzis pungile, dar restricţia se aplică doar în cazul principalelor supermarketuri. Guvernul Statelor Unite se fereşte să ia măsuri care i-ar putea deranja pe consumatori şi susţine că autorităţile locale trebuie să decidă ce trebuie să facă pe viitor. Ideea impunerii unei taxe nu-i încântă deloc pe americanii de rând. „Să plătesc pentru pungi? Plătim deja pentru destule“, spune Melvin Perry, un client fidel al supermarketurilor din Brooklyn, din care nu iese niciodată fără câteva pungi cu produse în mână.

"În urma utilizării excesive şi a reciclării ineficiente, pungile din plastic folosite la cumpărături au cauzat o gravă risipă de energie şi de resurse şi poluarea mediului înconjurător.", Comunicat al Consiliului de stat de la Beijing, citat de BBC

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News