DIICOT i-a trimis în judecată pe inculpații Aurelian-Mihai Szanto, Csaba-Attila Pantics și Levente Pantics în dosarul cunoscut sub numele de „Sky News” și a disjuns materialul de urmărire penală pentru cei trei britanici acuzați de constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false.

Procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe inculpaţii Aurelian-Mihai Szanto, Csaba-Attila Pantics și Levente Pantics pentru constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false.

Cei trei jurnaliști britanici, printre care şi Stuart Ramsay, sunt urmăriți penal. Procurorii au constituit un nou dosar penal, în care aceștia sunt acuzați de constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false.

„Prin actul de sesizare s-a reţinut faptul că inculpaţii SZANTO AURELIAN-MIHAI, PÁNTICS ATTILA-CSABA, PANTICS LEVENTE (persoane cu dublă cetățenie, română și maghiară) și suspecții R. S. R., S. C. S. și S. J (cetățeni britanici), au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de comunicare de informații false și nerespectarea regimului armelor și al munițiilor. Faptele au fost săvârșite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind inițiate/concepute în Marea Britanie în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnaliști și angajați ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei ”anchete jurnalistice” referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfășura în mod uzual, sub protecția și cu îngăduința autorităților naționale.”, se arată în comunicatul DIICOT.

Presupusa anchetă jurnalistică, regia și filmările au fost imaginate și executate cu sprijinul și participarea celor trei conaționali, inculpați în dosar. Implicarea și susținerea lor au fost esențiale pentru atingerea finalității urmărite de către jurnaliștii britanici în demersul lor de afectare a securității naționale a României prin actul de răspândire în mass-media internațională a unor știri/date/informații false de natură a afecta/submina eforturile autorităților și diplomației românești de poziționare a României atât în cadrul Uniunii Europene cât și la nivelul organismelor internaționale din care face parte.

„Astfel, începând cu data de 07.08.2016, mass-media națională și internațională a preluat și difuzat un material video („anchetă jurnalistică”) prezentat de postul de televiziune britanic și realizat de suspectul R. S. R., jurnalist, cetățean britanic, prin care se promova în mod fals știrea/informația potrivit căreia, pe teritoriul României, beneficiind de protecția autorităților, traficanții de arme și-ar desfășura în mod nestingerit activitatea, armele fiind vândute de către aceștia inclusiv către membrii unor organizații teroriste.”, se arată în același comunicat.

Ancheta jurnalistică evocă un așa-zis act de negociere, desfășurat pe parcursul a mai multor luni cu membrii unei grupări de traficanți de arme. Echipa postului de televiziune britanic „Sky News” s-a deplasat într-o zonă izolată de pe teritoriul României pentru a se întâlni cu persoane din cadrul respectivei grupări și a negocia achiziția unor astfel de arme.

DIICOT demonstrează că, pentru a conferi veridicitate scenariului imaginat, în materialul înregistrat s-a precizat că jurnaliștii britanici s-au întâlnit cu traficanții de arme pe o șosea, iar apoi, la indicațiile membrilor grupării, i-au urmat într-un loc izolat situat într-o zonă împădurită unde nu era semnal GSM.

Doi traficanți îmbrăcați în haine militare și aveau fețele acoperite cu cagule le-ar fi cerut jurnaliștilor să coboare din mașină, i-ar fi percheziționat, le-ar fi verificat echipamentele și le-ar fi închis telefoanele mobile în mașină.

Respectivii indivizi au scos mai multe arme - carabine, pistol-mitralieră AKM, puști cu lunetă, pistol-, pe care le-au prezentat jurnaliștilor britanici.

Potrivit investigației, a reieșit faptul că armele deținute și prezentate de către traficanți erau doar mostre ale tipurilor de arme pe care membrii grupării le puteau procura și comercializa, în cantități însemnate, în vestul Europei și în Orientul Mijlociu. 

„Tot pentru a conferi veridicitate informațiilor difuzate, jurnaliștii au menționat în cuprinsul „anchetei jurnalistice” faptul că filmarea realizată pe teritoriul României a fost prezentată unor ofițeri din cadrul Agenției Naționale împotriva Crimelor din Marea Britanie (N.C.A.), care ar fi confirmat că tipurile de arme, zona unde a avut loc întâlnirea cu traficanții de arme și prețurile negociate corespund informațiilor pe care agenția le deținea cu privire la respectivul fenomen infracțional. 

S-a reţinut faptul că, scopul urmărit prin realizarea așa-zisei „anchete jurnalistie”, nu s-a dorit a se limita doar la evidențierea unui simplu act de trafic de armament ce ar fi avut loc pe teritoriul României, secvențele editate ale materialului înregistrat au fost alternate pe momente cheie cu puternică încărcătură emoțională (prezentarea armelor; confirmarea de către „traficanți” a faptului că vând arme și teroriștilor, etc) cu imagini sugestive surprinse în timpul atentatelor teroriste ce au avut loc la Paris în datele de 7-9 ianuarie 2015 la sediul publicației „Charlie Hebdo”, respectiv 13 noiembrie 2015 (Bataclan), atentate ce s-au soldat cu peste 145 de morți.”, arată DIICOT.

Jurnaliștii au transmis mesajul potrivit căruia România este o țară nesigură și vulnerabilă nu doar pe dimensiunea asigurării securității frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea granițelor exterioare ale Uniunii Europene în zona flancului estic, acolo unde traficanții de arme își desfășoară activitatea fără să fie deranjați.  

„Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acțiunile suspecților – cetățeni britanici, care au premeditat împreună cu inculpații cetățeni români de etnie maghiară plăsmuirea unui reportaj fals în integralitatea lui, nu în scopul informării corecte a publicului, ci al proiectării deliberate în conștiința publicului a unei stări de fapt imaginare, în care România reprezintă un teritoriu propice traficului internațional de armament și o vulnerabilitate activă pentru țările Uniunii Europene, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii prev.de art.404 Cod penal. 

Nu în ultimul rând, se impune a fi amintit principiul fundamental de drept, potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii („nemo censetur ignorare legem”), din perspectiva căruia este evident că, orice subiect de drept cu capacitate de exercițiu avea reprezentarea faptului că, inventând și prezentând într-o manieră aparent credibilă informații menite să caracterizeze o țară membră N.A.T.O. și U.E. drept implicată în traficul internțional de armament, se situează în zona ilicitului penal.”, potrivit DIICOT.

„Motivat prin raportare la considerente de ordine publică, refuzul autorităților britanice de a da curs solicitărilor autorităților române de acordare a asistenței juridice internaționale în materie penală, necesară desfășurării instrucției penale față de suspecții R.S. R., S. C. S. și S. J., plasează într-o lumină nouă demersul ziariștilor britanici de afectare a securității naționale a României. În același sens, demersul pe care atât Ambasada României în Marea Britanie, cât și Consiliul Național al Audiovizulului (CNA) din România l-au întreprins pe lângă autoritatea de reglementare din domeniul comunicațiilor din Marea Britanie, O.F.C.O.M., referitor la conținutul reportajului „Criminal Gang Selling Military Weapons”, în care se prezintă presupuși traficanți de arme români, s-a soldat cu constatarea că postul de televiziune nu a „falsificat” și nici nu a „înscenat” informațiile prezentate și, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice”, potrivit sursei citate.

DIICOT arată că postul de televiziune britanic s-a poziționat public în favoarea susţinerii necondiționate a documentarului privind presupuşii traficanţi de arme din România, reluând pe parcursul mai multor zile difuzarea așa-zisei „investigații jurnalistice” realizate de către suspectul Stuart Ramsay.

Dosarul a fost înaintat spre soluţionare Curții de Apel Bucureşti.

Cercetările au fost declanșate după ce, în 2016, Sky News difuza un material amplu despre traficanţii de arme şi redau întâlnirea dintre jurnalişti şi doi traficanţi români, undeva în zona judeţului Bistriţa Năsăud. După mai multe luni de negocieri, echipa Sky News afirma că a fost direcţionată către o zonă izolată din România pentru a se întâlni cu membrii unui grup de traficanţi de arme. 

„Nu există niciun subtrefugiu aici. Ştiau că suntem o organizaţie de presă care doreşte să ilustreze că obţinerea unei arme este un proces relativ uşor şi credeau că urma să cumpărăm arme. Nu am făcut-o, ceea ce a făcut ca problemele să fie puţin mai complicate. Ideea este că lor nu le păsa cine suntem, atât timp cât eram dispuşi să plătim. În timpul întâlnirii au spus clar că vor vinde absolut oricui: spărgători de bănci, criminali în masă sau terorişti, nefăcând nicio distincţie.”, se arăta în reportajul Sky News.

Reportajul oferea detalii despre cum jurnaliştii i-au urmat pe traficanţi într-o pădure unde nu era semnal la telefon, iar acolo s-au oprit pe o pajişte.

„Le aducem din Ucraina cu muniţia, atât cât vreţi. Graniţele deschise ale UE înseamnă că arme precum AK-47 pot fi trimise cu uşurinţă cumpărătorilor din vestul Europei.”, spune jurnalistul.

Materialul video ridica semne de întrebare încă de la difuzare, pentru că traficanţii s-au lăsat filmaţi pe tot parcursul întâlnirii fără a avea vreo reţinere. Nu era clar nici de ce în filmare se vorbeşte despre armele AK47, dar pe înregistrare apare doar o puşcă pentru lunetişti.

DIICOT a anunțat că face verificări în legătură cu informaţiile apărute, iar la scurt timp procurorul-şef de la acea vreme, Daniel Horodniceanu, spunea că totul este un scenariu bine pus la punct de către Sky News. 

„Am trimis comisia rogatorie acolo. Nu s-a dat curs. Nu am avut o colaborare efectivă cu autorităţile britanice din motive pe care aceştia le-au invocat în momentul în care au respins comisia rogatorie internaţională. În acest moment, procurorul de caz discută cu apărătorii celor doi inculpaţi români care doresc să facă acordul de recunoaştere a vinovăţiei.”, a declarat Daniel Horodniceanu pe data de 6 februarie 2018.