Exista nenumarate diete: multe se bazeaza pe reducerea caoriilor consumate zilnic. Altele pe consumul proteinelor si reducerea sau chiar eliminarea carbohidratilor. In anumte diete se consum multa carne, in altele putina. In mai toate se beau litri de apa pe zi. Care este dieta corecta? Se pare ca nu conteaza atat de mult numarul caloriilor, chiar daca, evident, si acest factor este important, ci cand consumam alimentele – in care parte a zilei. Un fel de crono-dieta, care tine cont de metabolism. Metabolismul se modifica pe parcursul celor 24 de ore ale zilei si se pare ca daca consumam alimente atunci cand acesta este incetinit, avem sanse mai mari sa ne ingrasam. Astfel, acelasi aliment, precum o friptura cu garnitura, consumat la prinz sau la cina poate avea efecte diferite, chiar daca numarul caloriilor este acelasi. Cine consuma o cina bogata la ore tarzii are mari sanse sa vada indicatorul balantei miscandu-se spre o greutate din ce in ce mai mare.

Despre importanta unei alimentatii corecte care sa tina cont de ora la care consumam alimentele se vorbeste de mai bine de 30 de ani: sincronizarea meselor cu ceasul intern si cu ciclul noapte-zi, lumina-intuneric este foarte importanta pentru sanatate dar si pentru greutatea pe care o avem. Un nou studiu publicat intr-un articol in revista Diabetic Medicine demonstreaza ca persoanele care au un diabet zaharat de tipul 2 si care au obiceiul sa ia micul dejun tarziu au probabilitate mai mare sa aiba un indice al masei corporale mai ridicat decat cei care iau micul dejun devreme, tinand cont de aceeasi cantitate de calorii consumate.  Indicele de masa corporala (IMC) este definit ca fiind raportul dintre masa noastra, exprimata in kilograme, si la patratul inaltimii, exprimata in metri. In functie de IMC exista urmatoarele situatii:

 

IMC sub 18,5: exista un risc mare pentru sanatate, greutatea este mult prea mica.

 

IMC 18,5-24,9:  riscul pentru sanatate este  minim, greutatea fiind ideala

 

IMC 25-29,9:  riscul pentru sanatate este  scazut spre moderat, greutatea fiind peste cea ideala

 

IMC 30-34,9: riscul pentru sanatate este moderat spre ridicat intrucat greutatea este t prea mare, ajungand spre obezitate.

 

IMC peste 35: riscul  pentru sanatate este ridicat , existand un surpuls foarte mare degreutate.

 

Un alt rezultat al studiului efectuat de cercetatori arata cum o cura de slabire efectuata de 420 de persoane pe o perioada de 20 de saptamani  avea rezultate foarte diferite in functie de ora la care se consumau alimentele. Cine avea obiceiul de a manca tarziu nu pierdea acelasi numar de kg ca cei care luau mesele devreme.

Se pare deci ca cine are obiceiul de a merge la culcare foarte tarziu si de a cina tarziu risca sa aiba probleme cu greutatea dar si, in general, de sanatate.  Care este insa cauza? Aceasta are de-a face cu ritmul circadian, un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale, si cu variatia hormonilor produsi. De exemplu insulina are un maxim catre ora 5 dupamasa, in timp ce leptina, care are un rol important in senzatia de satietate, are un maxim la ora unu noaptea. Cine consuma deci alimentele mai mult in prima parte a zilei este mai slab si mai in forma, in timp ce cei care au obiceiul de a manca tarziu, mai ales seara si chiar si noaptea, risca sa aiba probleme cu greutatea dar si, ingeneral, de sanatate, avand un risc ridicat de boli cardio-vasculare si metabolice.

Mecanismele care stau la baza acestor procese nu sunt pe deplin cunoscute; cercetatorii le studiaza in laborator tocmai pentru a le intelege mai bine si pentru a pune la punct noi metode dar si medicamente pentru diversele patologii legate de bolile metabolice.

Ceea ce ne ramane de facut, pe cat posibil, este sa consumam marea parte a alimentelor in prima parte a zilei si sa nu sarim peste micul dejun; cina ar trebui sa fie la o ora nu prea tarzie si cu o cantitate redusa de alimente.

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro