Dictatorul din Republica Congo este optimist că va obține un nou mandat de președinte și pare că și-a luat toate măsurile.
Dictatorul se pregătește să pună mâna pe un nou mandat. Republica Congo este una dintre cele mai sărace țări ale lumii, dar președintele e de neclintit. Din capitala Brazzaville, președintele Denis Sassou Nguesso (77 de ani) conduce de 36 de ani. Și este de așteptat ca el să-și prelungească mandatul și după alegerile electorale. Una cu uriașe probleme economice. În ciuda resurselor de petrol de care dispune.
În administrația lui Nguesso, Republica Congo-Brazzaville a ținut-o într-o continuă criză economică. Guy-Brice Parfait Kolelas, principalul contracandidat al actualului președinte are mari probleme. S-a infectat cu coronavirus și ar putea să fie expulzat în Franța. Duminică, în această țară a avut loc o cădere majoră de internet, după cum informează Reuters. De această probleme nu ar fi străine autoritățile de la Brazzaville. Care vor să țină populația în izolare informativă.
Dictatorul, din mandat în mandat după ce a schimbat Constituția
Actualul președinte este un fost parașutist, ajuns la putere în anul 1979. El a pierdut alegerile din anul 1992. Dar a revenit la putere în 1997, în urma unui război civil. A avut grijă să-și mențină scaunul prezidențial. Și a schimbat de mai multe ori articole din Constituție.
El s-a declarat optimist după ce a participat la alegerile prezidențiale de duminică. „Sunt foarte mulțumit, deoarece în toată țara am văzut oameni mobilizați și gata să participe la procesul electoral.” A spus președintele Sassou după vot. El a mai adăugat că îi dorește rivalului său, Kolelas, o recuperare cât mai rapidă.
Nu au fost acceptați observatori internaționali
Numărătoarea voturilor a început imediat după închiderea urnelor. Și este de așteptat ca rezultatele să fie comunicate în termen de maximum patru zile. Dacă niciunul dintre cei șapte candidați nu obține mai mult de 50% din voturi, un al doilea tur va avea loc 15 zile mai târziu.
Se pregătește un furt de proporții. Observatorii Organizației Națiunilor Unite și ale Uniunii Europene nu au fost invitați să monitorizeze alegerile. Iar ministerul de interne a refuzat să permită participarea celor 1.100 de observatori ai Bisericii Catolice.