Solicitarea PNL, USR şi PMP de constituire a unei comisii de anchetă care priveşte îngrădirea dreptului la vot al cetăţenilor români din Diaspora a fost înscrisă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, a anunţat, luni, secretarul Camerei Olguţa Vasilescu, potrivit Agerpres.
„Am avut pe ordinea de zi şi un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii de anchetă privind îngrădirea dreptului de vot al cetăţenilor din Diaspora. Este depus de grupurile USR, PNL şi PMP. S-a înscris pe ordinea de zi a plenului. Există însă o solicitare din partea unor grupuri şi de la Senat şi este posibil să fie pusă şi pe ordinea de zi a unui Birou permanent reunit în viitor, astfel încât să se decidă dacă această comisie va fi doar la Camera Deputaţilor sau va fi în plenul Parlamentului aprobată”, a precizat Olguţa Vasilescu, după şedinţa Biroului permanent.
Ea a adăugat că Biroul a aprobat ca acest proiect de hotărâre privind constituirea comisiei de anchetă să fie pe ordinea de zi a plenului.
În 30 mai, PNL, USR şi PMP au depus la conducerea Camerei Deputaţilor o solicitare de înfiinţare a unei comisii de anchetă cu privire la îngrădirea dreptului la vot al cetăţenilor români din Diaspora la alegerile din 26 mai.
Conform proiectului de hotărâre, comisia parlamentară de anchetă cu privire la îngrădirea dreptului la vot a cetăţenilor din Diaspora va avea ca obiective verificarea circumstanţelor în care a fost stabilit un număr de secţii de votare ce s-a dovedit a fi insuficient, cine au fost responsabilii pentru organizarea defectuoasă a alegerilor din Diaspora, în ce măsură observatorii de la secţii au acordat asistenţa necesară alegătorilor pentru a fi îndrumaţi spre alte secţii de votare şi de ce nu s-a prelungit programul de votare la secţiile cu probleme din afara ţării.
Această comisie parlamentară de anchetă va fi compusă din 15 membri şi, în vederea audierii, poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.
Comisia parlamentară de anchetă dispune efectuarea de expertize şi poate solicita Guvernului sau altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice înscrisuri care pot servi la aflarea adevărului, mai precizează proiectul de hotărâre.
Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în termen de 60 de zile de la data constituirii comisiei. După primirea raportului, Biroul permanent îl va pune la dispoziţia grupurilor parlamentare şi îl va înscrie pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului.
Recomandările noastre
