Editura Evenimentul si Capital

Dezvoltarea durabilă a oraşelor, prioritate Regio

Autor: | | 0 Comentarii | 409 Vizualizari

Educaţia, protecţia mediului, incluziunea socială şi dezvoltarea economică sunt cei patru piloni pe care a fost construită una dintre axele-cheie ale Regio. Liantul este abordarea integrată, iar beneficiari pot fi municipiile reşedinţă de judeţ.

În definiţia Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (CMED), dezvoltarea durabilă este cea care satisface nevoile generaţiilor actuale, fără a afecta însă interesele generaţiilor viitoare. În plan material, acest concept înseamnă menţinerea posibilităţilor şi condiţiilor de viaţă pentru generaţiile următoare, în special a resurselor naturale regenerabile, cel puţin la nivelul celor existente pentru generaţia actuală. În actuala perioadă de programare, oraşelor din România li s-a alocat o axă specială, a cărei miză este tocmai conceptul definit mai sus. Este vorba despre Axa 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

Abordare integrată

În România, în mod aproape tradiţional, lipsurile majore ale planificării urbane sunt coerenţa şi capacitatea de a lua în considerare faptul că problemele oraşelor sunt, de cele mai multe ori, interdependente. Astfel, având în vedere faptul că provocările economice, sociale, demografice şi de mediu ale oraşelor sunt totuşi strâns legate între ele, abordarea integrată în materie de planificare este obligatorie pentru succesul proiectelor de dezvoltare urbană. Cu atât mai mult al dezvoltării durabile. Aşadar, este imposibil să ţinteşti dezvoltarea durabilă în absenţa unei abordări integrate. În cadul Axei 4, această abordare se concentrează pe măsuri care promovează patru domenii-cheie: educaţie, dezvoltare economică, incluziune socială şi protecţia mediului.

În perioada anterioară de programare, dezvoltarea durabilă a oraşelor a fost, de asemenea, cuprinsă într-o axă specifică – Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. După cum arată şi numele axei, alocarea financiară a fost distribuită pe baza unor planuri integrate care au ţintit poli urbani de creştere, poli de dezvoltare urbană şi centre urbane. Această formulă a fost însă mult simplificată în actuala perioadă de programare.

Reorganizarea programelor

Obiectivul AP 1 a fost creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Potrivit raportului de evaluare a Regio 2007-2013, prin Domeniul Major de Intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, s-au derulat proiecte complexe, în special în domeniul infrastructurii urbane. Astfel, măsurile finanţate prin această intervenţie au înregistrat impact pozitiv asupra dezvoltării urbane, contribuind semnificativ la crearea de noi locuri de muncă în cadrul şantierelor pentru construcţia de drumuri şi alte infrastructuri urbane. Evaluarea mai arată creşterea ratei de înscriere a populaţiei în învăţământul liceal şi a ratei natalităţii.

Cel de-al doilea DMI din AP 1 a vizat sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe. În actuala perioadă de programare, acest obiectiv a fost preluat de Axa 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Obiective definite distinct

În AP 4 din POR 2014-2020, cele patru domenii-cheie de abordare integrată sunt corelate cu obiective specifice, fiecare având propria prioritate de investiţii. Educaţia are două obiective specifice. Primul se referă la creşterea calităţii infrastructurii pentru a asigura un acces cât mai mare la educaţie timpurie şi sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă. Asta mai ales în contextul în care România are o nevoie mare de angajaţi odată cu acutizarea procesului emigraţionist şi cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. Cum se poate încuraja reîntoarcerea părinţilor pe piaţa muncii? În primul rând, prin investiţii care să vizeze învăţământul antepreşcolar şi preşcolar. Pentru a reveni la serviciu, părinţii trebuie să aibă opţiuni de calitate pentru educaţia copiilor la vârste mici.

Or, în prezent, numărul locurilor în creşe, în marile oraşe, este insuficient, ceea ce împiedică mamele sau taţii copiilor cu vârsta de până la trei ani să revină pe piaţa muncii. În acest sens, prioritare sunt investițiile în unitățile de învățământ pentru educație timpurie antepreșcolară și preșcolară din comunitățile cu o rată de înscriere la grădiniță de sub 85%. De asemenea, sunt vizate comunitățile fără creşe şi cele care nu pot asigura accesul și participarea la educație a copiilor provenind din grupuri aflate în situație de risc, cum ar fi copiii din familii sărace, copiii romi, copiii cu cerințe educaționale speciale.

Economia, dependentă de meserii

În mod evident, disponibilitatea şi calitatea forţei de muncă sunt factori critici pentru dezvoltarea economică a oraşelor. Totodată, calificările educaţionale trebuie aliniate cu nevoile pieţei forţei de muncă, iar învăţarea trebuie să se realizeze pe tot parcursul vieţii. Iar aici intervine cel de-al doilea obiectiv specific pe domeniul educaţiei şi care vizează învăţământul profesional şi tehnic. Având în vedere lipsa acută de personal calificat în meserii tehnice, sunt vizate investiţii în construcţia şi modernizarea liceelor tehnologice şi a şcolilor profesionale. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea formării continue pentru adulţi, sunt sprijinite centrele comunitare de învăţare permanentă, inclusiv centre pilot judeţene sau regionale.

Un alt obiectiv specific aferent Axei 4, cel care vizează domeniul dezvoltării economice, se referă la reconversia şi readucerea în funcţiune a terenurilor şi a suprafeţelor degradate, vacante sau nefolosite din municipiile reşedinţă de judeţ. Schimbările paradigmei economice după 1990 – renunțarea la economia centralizată, trecerea la economia de piaţă, închiderea unor întreprinderi de stat, privatizările mai mult sau mai puţin reuşite – au făcut ca oraşele să se aleagă cu spaţii degradate, abandonate, de la clădiri, până la terenuri intravilane. Aceste spaţii formează un peisaj anost, sunt neproductive şi afectează negativ calitatea vieţii. În acest context, refolosirea terenurilor părăsite şi transformarea lor în zone de agrement defineşte acest obiectiv al axei.

Curs VALUTAR, 21 mai! Surpriza COLOSALA la casele de schimb! Ce se intampla cu EURO

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI