Enigmele Revoluției par fără sfârșit, iar una dintre ele se leagă de ascensiunea fulminantă a lui Mircea Geoană imediat după 22 decembrie 1989. Un rol major se pare că l-a avut tatăl său, ale cărui servicii aduse noii puteri nu au rămas nerăsplătite.
Fostul procuror Dan Voinea, cunoscut ca procurorul din procesul soților Ceaușescu, a avut Dosarul Revoluției pe mână până în anul 2009, nereușind să-l finalizeze. Potrivit Curentul, pe măsură ce procurorii militari păreau că înaintează în pas alert cu dosarul, fostul procuror Dan Voinea a început să facă publice diverse informații trecute sub tăcere.
„Complexa diversiune militară" a fost de fapt o psihoză teroristă
Spre exemplu, Dan Voinea a declarat, la România TV, că tatăl lui Mircea Geoană este cel care a lansat diversiunea cu teroriștii în subteranele Bucureștiului. Declarația sa vine în contextul în care procurorii militari neaserviți lui Ion Iliescu au stabilit că, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, după apariția lui Iliescu în context, a avut loc „declanșarea și executarea diversiunii militare manifestată complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale și distrugeri survenite.
Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecințe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii și mijloacelor militare de comunicații, astfel fiind instaurată la nivel național binecunoscuta psihoză teroristă.
De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecințe deosebit de grave. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înțelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înțelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate și anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acțiune cât și din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de așteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii și eventualele complicități în realizarea acesteia”, scriu procurorii militari.
Iliescu l-a băgat pe Geoană în MAE pentru serviciile tatălui său
Pentru serviciile aduse de Ioan Geoană în decembrie 1989, se pare că Mircea Geoană a fost băgat de Iliescu în MAE. În memoriile sale cuprinse în volumul „Între linii”, fostul consilier prezidențial, pictorul și graficianul Eugen Mihăescu, povestește despre cum a ajuns inginerul Mircea Geoană în numai câțiva ani la cel mai râvnit post din MAE, în calitate de ambasador.
El povestește că Mircea Geoană și-a început cariera ca referent în MAE încă din primele zile ale instalării lui Ion Iliescu în fruntea statului. Mai important, Mihăescu vorbește în cartea sa și despre un episod despre implicarea tatălui lui Geoană, generalul Ioan Geoană, în negocierile dintre Securitatea lui Ceaușescu și delegația evreiască mandatată să negocieze răscumpărarea evreilor în anii ‘70 – ‘80.
„Totul a devenit și mai clar câteva luni mai târziu, în 1996, când am intrat în librăria mea favorită din New York, Rizzoli’s. Acolo, la raionul de noutăți, am dat peste cartea de memorii a unuia dintre cei mai bogați americani, Edgar M. Bronfman, președintele companiei producătoare de băuturi Seagram. Am răsfoit cartea intitulată „The Making of a jew” și am descoperit că are un capitol dedicat României. Nu era prea mare, așa că l-am citit pe loc. Autorul povestea că, pe la începutul anilor ‘70, în calitate de președinte al Congresului Mondial Evreiesc, însoțit de Lawrence Eagleburger, pe atunci la Departamentul de Stat, și de avocatul Alfred Moses (viitor ambasador al SUA în România -n.red.), a făcut o vizită la București. Intenționa să negocieze cu Ceaușescu emigrația evreiască.
În acea perioadă au cerut să emigreze în Israel foarte mulți evrei, iar șmecherul s-a gândit să facă o afacere și din treaba asta. Tiranul a primit delegația și i-a explicat că România a făcut mari cheltuieli cu evreii, mai ales cu cei care și-au făcut gratuit studiile superioare. Organizațiile evreiești erau însă gata să plătească și cei trei aveau împuternicirea să negocieze prețurile. Când a venit vorba de „mercurial”, Ceaușescu s-a eschivat și le-a spus vizitatorilor săi că deleagă pe altcineva să poarte discuțiile despre bani.
Bronfman îl numește pe trimisul lui Ceaușescu „The General”, pentru că avea un nume greu de pronunțat, dar care semăna cu acest cuvânt rostit în limba engleză. Sunt convins că generalul Geoană, căci despre el este vorba, primitor ca orice român, mai ales când are voie de la stăpânire, i-a invitat pe emisarii evreilor acasă, la masă și acolo, n-am nicio îndoială, l-au cunoscut pe adolescentul Mircea. Și uite cum hazardul aduce răspunsuri la toate misterele: cariera politică fulminantă a acestui tânăr insipid, dar și legăturile de afaceri dintre ambasadorul Statelor Unite la București, domnul Alfred Moses, și familia ambasadorului Geoană”, povestește Eugen Mihăescu în cartea sa.
Istoricul Corvin Lupu: Ioan Geoană a făcut parte din ecuația sovietică a loviturii de stat
Rolul important al generalului Ioan Geoană în scenariul Revoluției a fost confirmat și de istoricul Corvin Lupu.
„Tot de Securitate (DSS -n.r.) aparținea și domnul General Ioan Geoană, care apoi a fost transferat la apărarea civilă și a fost șeful apărării. Tatăl lui Mircea Geoană a fost cel care a închis ușa pe dinăuntru de la buncărul de la sediul CC-ului, unde era postul de comandă al Comandantului Suprem. Avea legături cu toată țara, cu toată armata.
Dacă intra Ceaușescu acolo, era nenorocire pentru complotiști. Generalul Geoană și-a făcut datoria și fiul său a fost recompensat. Ambasador la Washington, nu în Bulgaria. Domnul Mircea Geoană nu putea fi președinte pentru că noi suntem în NATO, iar serviciile noastre fac parte din comunitatea informativă a NATO, iar domnul Geoană a făcut parte din ecuația sovietică a loviturii de stat. Și pentru asta s-a spus…„până aici”, a declarat profesorul Corvin Lupu pentru Adevărul.
Sursa: Curentul