Dezvăluirile fostului procuror militar Dan Voinea despre tatăl lui Mircea Geoană la Revoluție. Generalul Ioan Geoană, parte a loviturii de stat?

Enigmele Revoluției par fără sfârșit, iar una dintre ele se leagă de ascensiunea fulminantă a lui Mircea Geoană imediat după 22 decembrie 1989. Un rol major se pare că l-a avut tatăl său, ale cărui servicii aduse noii puteri nu au rămas nerăsplătite.

Iliescu l-a băgat pe Geoană în MAE pentru serviciile tatălui său

Pentru serviciile aduse de Ioan Geoană în decembrie 1989, se pare că Mircea Geoană a fost băgat de Iliescu în MAE.  În memoriile sale cuprinse în volumul „Între linii”, fostul consilier prezidențial, pictorul și graficianul Eugen Mihăescu, povestește despre cum a ajuns inginerul Mircea Geoană în numai câțiva ani la cel mai râvnit post din MAE, în calitate de ambasador.

El povestește că Mircea Geoană și-a început cariera ca referent în MAE încă din primele zile ale instalării lui Ion Iliescu în fruntea statului. Mai important, Mihăescu vorbește în cartea sa și despre un episod despre implicarea tatălui lui Geoană, generalul Ioan Geoană, în negocierile dintre Securitatea lui Ceaușescu și delegația evreiască mandatată să negocieze răscumpărarea evreilor în anii ‘70 – ‘80.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

„Totul a devenit și mai clar câteva luni mai târziu, în 1996, când am intrat în librăria mea favorită din New York, Rizzoli’s. Acolo, la raionul de noutăți, am dat peste cartea de memorii a unuia dintre cei mai bogați americani, Edgar M. Bronfman, președintele companiei producătoare de băuturi Seagram. Am răsfoit cartea intitulată „The Making of a jew” și am descoperit că are un capitol dedicat României. Nu era prea mare, așa că l-am citit pe loc. Autorul povestea că, pe la începutul anilor ‘70, în calitate de președinte al Congresului Mondial Evreiesc, însoțit de Lawrence Eagleburger, pe atunci la Departamentul de Stat, și de avocatul Alfred Moses (viitor ambasador al SUA în România -n.red.), a făcut o vizită la București. Intenționa să negocieze cu Ceaușescu emigrația evreiască.

În acea perioadă au cerut să emigreze în Israel foarte mulți evrei, iar șmecherul s-a gândit să facă o afacere și din treaba asta. Tiranul a primit delegația și i-a explicat că România a făcut mari cheltuieli cu evreii, mai ales cu cei care și-au făcut gratuit studiile superioare. Organizațiile evreiești erau însă gata să plătească și cei trei aveau împuternicirea să negocieze prețurile. Când a venit vorba de „mercurial”, Ceaușescu s-a eschivat și le-a spus vizitatorilor săi că deleagă pe altcineva să poarte discuțiile despre bani.

Bronfman îl numește pe trimisul lui Ceaușescu „The General”, pentru că avea un nume greu de pronunțat, dar care semăna cu acest cuvânt rostit în limba engleză. Sunt convins că generalul Geoană, căci despre el este vorba, primitor ca orice român, mai ales când are voie de la stăpânire, i-a invitat pe emisarii evreilor acasă, la masă și acolo, n-am nicio îndoială, l-au cunoscut pe adolescentul Mircea. Și uite cum hazardul aduce răspunsuri la toate misterele: cariera politică fulminantă a acestui tânăr insipid, dar și legăturile de afaceri dintre ambasadorul Statelor Unite la București, domnul Alfred Moses, și familia ambasadorului Geoană”, povestește Eugen Mihăescu în cartea sa.