DEZVĂLUIRI ULUITOARE! Ce metodă dracească folosea REGELE CAROL al II-lea pentru a stoarce BANI de la apropiați

DEZVĂLUIRI ULUITOARE! Ce metodă dracească folosea REGELE CAROL al II-lea pentru a stoarce BANI de la apropiați

Dezvăluiri. Câteva reguli nescrise, pe care oamenii din camarila regală le respectau cu sfințenie, îi permiteau lui Carol al II-lea să se îmbogățească pe seama lingușitorilor săi supuși

Dezvăluiri. Avid după bani și putere, regele Carol al II-lea nu ezita să se folosească de orice tertip pentru a-și satisface poftele și ambițiile. Amintirile menționate mai jos sunt edificatoare: „Camarila avea reguli nescrise. În afara darurilor periodice (aur, decoraţii, bani, acţiuni, obiecte de valoare), o metodă regală de a face bani erau jocurile de pocker, la care convivii regelui pierdeau întotdeauna. În „Însemnări zilnice”, regele Carol al II-lea menţionează adeseori partidele de poker cu prefectul poliţiei Capitalei, Gavrilă Marinescu, dar și cu alți apropiați: „La joc cu Gavrilă (Marinescu), Max (Auschnitt) şi Ernest Urdăreanu” (21 martie 1937), „cu Duduia (n.r. - amanta Elena Lupescu), Gavrilă şi Urdăreanu” (25 martie), „cu Gavrilă şi cu generalul Nicu M. Condiescu” (1).

Partidele de poker se organizau la „Duduia”, amanta regelui

Ne puteți urmări și pe Google News

Partidele de poker, seratele stropite cu băutură fină și mâncăruri alese au rămas de pomină: „Mi s-a povestit de o partidă de poker la Duduia, în care a fost o întâlnire între Gavrilă Marinescu şi Urdăreanu. După o licitare animată, Gavrilă a cerut 80.000 de lei; Urdăreanu a primit şi a cerut plus 80.000 - adică în total 160.000 lei. Gavrilă a ţinut şi au bătut cărţile: Urdăreanu avea secvenţa regală, iar adversarul său carré de aşi. O sută şaizeci de mii de lei pe o carte, când cu câţiva ani înainte împuşcai francul - iată una din minunile «Restauraţiei»! Trăiască Regele brelanului!”, nota, ironic, Constantin Argetoianu în jurnalul său (2).

„Singurul lucru organizat în România Mare e jaful şi şperţul”

Același Argetoianu făcea dezvăluiri uluitoare, concluzionând amar:  „Singurul lucru organizat în România Mare e jaful şi şperţul… Regele, Malaxa, Aristid Blank şi Gavrilă Marinescu. Iată sovietul de soldaţi… şi şperţari care hotărăsc astăzi soarta Guvernelor noastre. Ne copleşeşte mocirla!”.

(1)Carol al II-lea regele României. Însemnări zilnice, Vol. 1, ediţie îngrijită de Viorica Moisuc şi Nicolae Rauş, Ed. Scripta, Bucureşti, 1995, p. 25.

(2) C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol.3 (31 iulie-31 decembrie 1937), Editura Machiavelli, Bucureşti, 2001, p. 303.

 

 

 

 

 

 

 

Dezvăluiri. Avid după bani și putere, regele Carol al II-lea nu ezita să se folosească de orice tertip pentru a-și satisface poftele și ambițiile. Amintirile menționate mai jos sunt edificatoare: „Camarila avea reguli nescrise. În afara darurilor periodice (aur, decoraţii, bani, acţiuni, obiecte de valoare), o metodă regală de a face bani erau jocurile de pocker, la care convivii regelui pierdeau întotdeauna. În „Însemnări zilnice”, regele Carol al II-lea menţionează adeseori partidele de poker cu prefectul poliţiei Capitalei, Gavrilă Marinescu, dar și cu alți apropiați: „La joc cu Gavrilă (Marinescu), Max (Auschnitt) şi Ernest Urdăreanu” (21 martie 1937), „cu Duduia (n.r. - amanta Elena Lupescu), Gavrilă şi Urdăreanu” (25 martie), „cu Gavrilă şi cu generalul Nicu M. Condiescu” (1).

 

Partidele de poker se organizau la „Duduia”, amanta regelui

 

Partidele de poker, seratele stropite cu băutură fină și mâncăruri alese au rămas de pomină: „Mi s-a povestit de o partidă de poker la Duduia, în care a fost o întâlnire între Gavrilă Marinescu şi Urdăreanu. După o licitare animată, Gavrilă a cerut 80.000 de lei; Urdăreanu a primit şi a cerut plus 80.000 - adică în total 160.000 lei. Gavrilă a ţinut şi au bătut cărţile: Urdăreanu avea secvenţa regală, iar adversarul său carré de aşi. O sută şaizeci de mii de lei pe o carte, când cu câţiva ani înainte împuşcai francul - iată una din minunile «Restauraţiei»! Trăiască Regele brelanului!”, nota, ironic, Constantin Argetoianu în jurnalul său (2).

 

„Singurul lucru organizat în România Mare e jaful şi şperţul”

 

Același Argetoianu concluziona amar:  „Singurul lucru organizat în România Mare e jaful şi şperţul… Regele, Malaxa, Aristid Blank şi Gavrilă Marinescu. Iată sovietul de soldaţi… şi şperţari care hotărăsc astăzi soarta Guvernelor noastre. Ne copleşeşte mocirla!”.

 

(1)Carol al II-lea regele României. Însemnări zilnice, Vol. 1, ediţie îngrijită de Viorica Moisuc şi Nicolae Rauş, Ed. Scripta, Bucureşti, 1995, p. 25.

 

(2) C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol.3 (31 iulie-31 decembrie 1937), Editura Machiavelli, Bucureşti, 2001, p. 303.

 

 

 

Dezvăluiri. Avid după bani și putere, regele Carol al II-lea nu ezita să se folosească de orice tertip pentru a-și satisface poftele și ambițiile. Amintirile menționate mai jos sunt edificatoare: „Camarila avea reguli nescrise. În afara darurilor periodice (aur, decoraţii, bani, acţiuni, obiecte de valoare), o metodă regală de a face bani erau jocurile de pocker, la care convivii regelui pierdeau întotdeauna. În „Însemnări zilnice”, regele Carol al II-lea menţionează adeseori partidele de poker cu prefectul poliţiei Capitalei, Gavrilă Marinescu, dar și cu alți apropiați: „La joc cu Gavrilă (Marinescu), Max (Auschnitt) şi Ernest Urdăreanu” (21 martie 1937), „cu Duduia (n.r. - amanta Elena Lupescu), Gavrilă şi Urdăreanu” (25 martie), „cu Gavrilă şi cu generalul Nicu M. Condiescu” (1).

 

Partidele de poker se organizau la „Duduia”, amanta regelui

 

Partidele de poker, seratele stropite cu băutură fină și mâncăruri alese au rămas de pomină: „Mi s-a povestit de o partidă de poker la Duduia, în care a fost o întâlnire între Gavrilă Marinescu şi Urdăreanu. După o licitare animată, Gavrilă a cerut 80.000 de lei; Urdăreanu a primit şi a cerut plus 80.000 - adică în total 160.000 lei. Gavrilă a ţinut şi au bătut cărţile: Urdăreanu avea secvenţa regală, iar adversarul său carré de aşi. O sută şaizeci de mii de lei pe o carte, când cu câţiva ani înainte împuşcai francul - iată una din minunile «Restauraţiei»! Trăiască Regele brelanului!”, nota, ironic, Constantin Argetoianu în jurnalul său (2).

 

„Singurul lucru organizat în România Mare e jaful şi şperţul”

 

Același Argetoianu concluziona amar:  „Singurul lucru organizat în România Mare e jaful şi şperţul… Regele, Malaxa, Aristid Blank şi Gavrilă Marinescu. Iată sovietul de soldaţi… şi şperţari care hotărăsc astăzi soarta Guvernelor noastre. Ne copleşeşte mocirla!”.

 

(1)Carol al II-lea regele României. Însemnări zilnice, Vol. 1, ediţie îngrijită de Viorica Moisuc şi Nicolae Rauş, Ed. Scripta, Bucureşti, 1995, p. 25.

 

(2) C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol.3 (31 iulie-31 decembrie 1937), Editura Machiavelli, Bucureşti, 2001, p. 303.

 

 

 

Dezvăluiri. Avid după bani și putere, regele Carol al II-lea nu ezita să se folosească de orice tertip pentru a-și satisface poftele și ambițiile. Amintirile menționate mai jos sunt edificatoare: „Camarila avea reguli nescrise. În afara darurilor periodice (aur, decoraţii, bani, acţiuni, obiecte de valoare), o metodă regală de a face bani erau jocurile de pocker, la care convivii regelui pierdeau întotdeauna. În „Însemnări zilnice”, regele Carol al II-lea menţionează adeseori partidele de poker cu prefectul poliţiei Capitalei, Gavrilă Marinescu, dar și cu alți apropiați: „La joc cu Gavrilă (Marinescu), Max (Auschnitt) şi Ernest Urdăreanu” (21 martie 1937), „cu Duduia (n.r. - amanta Elena Lupescu), Gavrilă şi Urdăreanu” (25 martie), „cu Gavrilă şi cu generalul Nicu M. Condiescu” (1).

 

Partidele de poker se organizau la „Duduia”, amanta regelui

 

Partidele de poker, seratele stropite cu băutură fină și mâncăruri alese au rămas de pomină: „Mi s-a povestit de o partidă de poker la Duduia, în care a fost o întâlnire între Gavrilă Marinescu şi Urdăreanu. După o licitare animată, Gavrilă a cerut 80.000 de lei; Urdăreanu a primit şi a cerut plus 80.000 - adică în total 160.000 lei. Gavrilă a ţinut şi au bătut cărţile: Urdăreanu avea secvenţa regală, iar adversarul său carré de aşi. O sută şaizeci de mii de lei pe o carte, când cu câţiva ani înainte împuşcai francul - iată una din minunile «Restauraţiei»! Trăiască Regele brelanului!”, nota, ironic, Constantin Argetoianu în jurnalul său (2).

 

„Singurul lucru organizat în România Mare e jaful şi şperţul”

 

Același Argetoianu concluziona amar:  „Singurul lucru organizat în România Mare e jaful şi şperţul… Regele, Malaxa, Aristid Blank şi Gavrilă Marinescu. Iată sovietul de soldaţi… şi şperţari care hotărăsc astăzi soarta Guvernelor noastre. Ne copleşeşte mocirla!”.

 

(1)Carol al II-lea regele României. Însemnări zilnice, Vol. 1, ediţie îngrijită de Viorica Moisuc şi Nicolae Rauş, Ed. Scripta, Bucureşti, 1995, p. 25.

 

(2) C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol.3 (31 iulie-31 decembrie 1937), Editura Machiavelli, Bucureşti, 2001, p. 303.