Procurorii DNA explică în rechizitoriul prin care a fost trimisă în judecată „gașca” de polițițiști corupți de la „Protecția Martorilor”, abuzurile de neimaginat la care au fost supuși martorii care făceau parte din program. Fără nicio justificare și cu toate documentele secretizate, o instituție a statului a fost transformată în moșia personală a unui chestor corupt.

Astfel, procurorii arată că odată cu „ocuparea funcţiilor de conducere şi cu înlăturarea „indezirabililor”, inculpaţii s-au asigurat că nu vor răspunde penal, întrucât nimeni nu avea acces la datele din dosarele martorilor, care au fost clasificate la nivelul „strict secret”, deşi nu conţineau niciun document secret de stat. În mod paradoxal, dosarele care nu conţineau decât înscrisuri secret de serviciu au fost clasificate artificial cu „00”, corespunzător documentelor „strict secret”, se arată în rechizitoriu.

Control de formă

Nimeni nu avea acces la numărul real al persoanelor incluse în Programul de protecţie a martorilor şi la nevoile reale ale acestora. Până şi auditul fondului pentru protecţia martorilor a fost pervertit într-o activitate formală, de însumare a cifrelor prezentate de către conducerea O.N.P.M., aceştia fiind „timoraţi” şi ameninţaţi cu posibila acuzaţie de comitere a infracţiunii prev. de art. 20 din Legea nr. 682/2002 (abrogată prin adoptarea noului codul penal), în cazul în care ar fi aflat datele secrete din dosarele martorilor.

Au cheltuit și banii străinilor

Pe baza dezvoltării relaţiilor cu partenerii străini, conducerea O.N.P.M. a reuşit să pervertească şi situaţia martorilor relocaţi internaţional într-un avantaj necontrolabil: banii trimişi de statele străine nu erau înregistraţi în nicio evidenţă a O.N.P.M.-ului, fiind transferaţi de instituţia străină în contul unui ofiţer de legătură din O.N.P.M., de unde erau cheltuiţi într-o modalitate care nu era supusă niciunui control.

Gașca lui Bărăscu

În contextul în care chestorul de poliţie Bărăscu Adrian-Augustin a revenit la conducerea O.N.P.M. (funcţie deţinută şi în perioada 2009 – martie 2012), în perioada septembrie – decembrie 2013, urmărind obţinerea pe nedrept a majorării fondurilor băneşti destinate protecţiei martorilor, în scopul deturnării acestora către achiziţii voluptuarii sau pentru favorizarea unor societăţi comerciale preferate, împreună cu cms. şef Popa Felicia Violeta (şeful Serviciului I – Implementare în Program), cms. şef Nanu Ion-Octavian (şeful Serviciului II – Acţiuni speciale) şi cms. Liță Andreea-Violeta (numită prin dispoziţia verbală a directorului O.N.P.M., şeful Serviciului IV - Psihologie) au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi cms. şef Croitoru Viorel-Marcel (şeful Serviciului III – Analiza informaţiilor), cms. şef Gomeaja Marcel-Daniel (Compartimentul Logistică), cms. şef Pușcaș Dan-Cristian (ofiţer de legătură), cms. şef Lehăduș Aurel (ofiţer de legătură), cms. şef Pintilescu Cristian (directorul adjunct al O.N.P.M.). Structura grupului a avut ca premisă relaţiile profesionale de la locul de muncă, însă, prin modalităţile de operare, au depăşit limitele relaţionării în cadrul instituţiei în care erau angajaţi, ajungând să acţioneze coordonat în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. Totodată, acţiunile membrilor grupului au depăşit sfera actelor materiale care constituie, sub aspectul laturii obiective, infracţiunile în scopul cărora a fost creată gruparea infracţională.

Sarcina fiecăruia

Din probatoriul administrat, elementele definitorii ale funcţionării grupului constituit de Bărăscu Adrian-Augustin, POPA Felicia-Violeta, Nanu Ion-Octavian, Liță Andreea-Violeta şi Croitoru Viorel-Marcel sunt date de îndeplinirea următoarelor obiective:

- înlăturarea angajaţilor O.N.P.M. care nu au fost de acord cu practicile nelegale, concomitent cu atragerea şi promovarea unor persoane obediente scopurilor infracţionale (în această modalitate, cms. şef POPA Felicia-Violeta a ocupat funcţia de şef serviciu, prin înlăturarea cms. şef (…));

- atragerea unor persoane dispuse „să facă lobby”, pentru promovarea unui proiect de lege de reorganizare a O.N.P.M.-ului, ca structură independentă în cadrul Ministerului Justiţiei, în scopul evitării unor noi controale ale I.G.P.R.-ului, privind modul de cheltuire a fondurilor pentru protecţia martorilor, urmărind şi evitarea răspunderii în raport cu cele deja constatate de către organele de control;

- refuzul în bloc al membrilor grupului infracţional de a pune la dispoziţia organelor de control documentele referitoare la achiziţiile efectuate din fondul de protecţie a martorilor, sub pretextul secretului profesional, concomitent cu demersurile de discreditare a organelor de control, prin reclamaţii administrative şi denunţuri penale calomnioase;

- practicile concertate ale membrilor grupării infracţionale, de reducere drastică a cheltuielilor efectuate în folosul exclusiv al martorilor incluşi în Program, în discrepanţă totală cu cheltuielile voluptuarii alocate unui singur martor, fără familie, diagnosticat cu o boală psihică, pe care însă îl folosesc pentru „lobby”, acesta fiind adus şi pus să vorbească la conferinţele şi seminariile organizate cu judecătorii şi procurorii, pentru a relata, în termeni laudativi, activitatea O.N.P.M.-ului.

Membrii acestei grupări infracţionale au acţionat coordonat, în perioada septembrie 2013 – noiembrie 2015, fiecare dintre ei având stabilite anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acţiunile celorlalţi în realizarea scopului urmărit, şi anume obţinerea unor fonduri supradimensionate pentru protecţia martorilor şi deturnarea lor către cheltuielile voluptuarii şi pentru sporirea confortului în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Unitate pentru infracțiuni

În concret, „Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director al O.N.P.M. s-a situat în centrul activităţii infracţionale, asigurând coeziunea grupării, care a fost îndoctrinată succesiv, cu privire la imposibilitatea de exercitare a unui control real asupra „F.P.M.-ului” (fondul de protecţie a martorilor), în condiţiile în care şefii instituţiei sunt „uniţi”, nefiind obligaţi să suporte condiţiile vitrege ale celorlalte unităţi de poliţie. Astfel, cu prilejul unei vizite de protocol, directorul O.N.P.M. s-a lăudat că sediul instituţiei sale este mai bine dotat decât sediile I.G.P.R., (…). În condiţiile în care interlocutoarea a insistat ca vizita să se desfăşoare la sediul I.G.P.R. (…), chestorul de poliţie Bărăscu Adrian-Augustin a evidenţiat avantajele proprii”, se mai arată în document.

Sistem video inutil

Pe de altă parte, obiectivul asigurării confortului propriu apare şi mai evident, în opoziţie cu lipsa de preocupare pentru protecţia efectivă a martorilor, (…)

Sistemul de supraveghere video nu era util nici măcar la identificarea agresorilor, întrucât imaginile înregistrate nu erau stocate în unitatea de calculator a O.N.P.M. (în consecinţă, nici nu puteau fi derulate înapoi), ci numai pe unitatea de calculator de la locuinţa martorului, astfel încât, în cazul în care agresiunea avea loc în locuinţă, era probabil că ipoteticul agresor ar fi distrus sau sustras unitatea de stocare a imaginilor din locuinţă, care era vizibilă

Amenințări de securist

În cauză a fost audiat ((….)), în calitate de martor (….), care a relatat că, în vara anului 2015, a fost chemat în repetate rânduri, de trei sau patru ori, în biroul directorului O.N.P.M., Bărăscu Adrian-Augustin, ocazii cu care acesta i-a spus că i se întâmplă acele „lucruri neplăcute” pe care martorul le-a perceput ca măsuri de hărţuire profesională, din cauza atitudinii de contestare a autorităţii şefului său direct, Nanu Ion-Octavian, dar şi din cauza faptului că a semnat reclamaţii alături de colegii mei, cu ocazia controalelor efectuate de I.G.P.R. Chestorul Bărăscu Adrian-Augustin i-a dat de înţeles că atâta vreme cât va persista în această atitudine de contestare a măsurilor luate de conducerea O.N.P.M. şi de sesizare a conduitelor nelegale, va avea de suportat acelaşi tip de persecuţie profesională.

Șicane în trafic

În cursul anului 2013, martora „(…)” a fost inclusă în Programul de Protecţie a Martorilor şi, pe parcursul derulării Programului, ofiţerii O.N.P.M. au exercitat presiuni asupra martorei, în vederea obţinerii acordului acesteia pentru luarea unor măsuri care ar fi presupus cheltuieli inutile, în detrimentul celor utile. Urmare a acestor presiuni, martora a formulat o serie de sesizări administrative, la care a ataşat şi înregistrări private, pentru a se verifica existenţa unor abateri disciplinare. Potrivit percepţiei martorei, ceea ce a urmat reprezintă comportamente nelegale ale ofiţerilor O.N.P.M., motivate numai de dorinţa de răzbunare a acestora. Martora a învederat că, în mai multe rânduri, a observat că autoturismul pe care îl conducea era oprit fără niciun motiv de echipaje de poliţie rutieră, iar, cu prilejul controalelor, lucrătorii de poliţie au afirmat că nu au nicio vină pentru respectivele controale, întrucât aşa au primit „ordin de la Bucureşti”. Un astfel de incident a avut loc în data de 25 martie 2015, când martora s-a deplasat la înmormântarea unei rude de gradul I. Lucrătorii echipajului de poliţie rutieră au oprit autoturismul condus de către martoră, la ieşirea de pe autostrada Bucureşti – Piteşti, în mun. Piteşti şi au cerut la control atât actele conducătoarei auto, cât şi ale soţului acesteia, care ocupa scaunul dreapta faţă. Martora a menţionat că, la 25 martie 2015, soţul său avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule, situaţie care s-a menţinut până în prezent. Potrivit suspiciunilor martorei, controalele rutiere au fost iniţiate de către ofiţerii O.N.P.M., cu scopul de a depista o eventuală faptă de conducere a unui autovehicul cu permisul suspendat, în scopul excluderii din Program.

Program permanent

Un alt tip de persecuţie iniţiat de către ofiţerii O.N.P.M. a fost acela de a determina lucrătorii de poliţie desemnaţi cu supravegherea martorei şi a soţului acesteia, în calitate de inculpaţi într-un dosar penal aflat pe rolul instanţelor de judecată, de a le impune un program practic permanent, în ceea ce priveşte obligaţia de a se prezenta la secţia de poliţie, în cadrul măsurii preventive de control judiciar. (….)

Un alt tip de comportament abuziv este acela de a nu se înmâna martorei nicio dovadă cu privire la faptul că a adus la cunoştinţa ofiţerilor O.N.P.M. deplasările pe care urmează a le efectua în afara oraşului în care locuieşte, fiind expusă acuzaţiilor de a fi încălcat obligaţiile asumate, în calitate de persoană inclusă în Programul Naţional de Protecţie a Martorilor. În situaţiile anterior menţionate, martora era vizitată la locuinţă de ofiţerii O.N.P.M., la ore nepotrivite (de exemplu, ora 23:00), fiind obligată să dea o declaraţie, care rămânea la angajaţii O.N.P.M., fără a i se înmâna vreun înscris cu privire la această procedură. În pofida numeroaselor sesizări formulate de martoră, comportamentul ofiţerilor O.N.P.M. nu a fost revizuit, dimpotrivă, aceştia au devenit mult mai agresivi, solicitându-i martorei să formuleze cerere de ieşire din Program, în situaţia în care nu este de acord cu măsurile impuse.

Ordine de intimidare

În data de 17.07.2015, când martorul cu identitate protejată „(…)” l-a anunţat pe cms. şef Pușcaș Dan-Cristian că urma să plece la Constanţa împreună cu soţia, ofiţerul de legătură l-a contactat imediat pe colegul său, cms. şef Lehăduș Aurel, pentru a stabili împreună o strategie, în scopul şicanării martorilor, prin contactarea unui ofiţer de poliţie rutieră căruia să îi solicite efectuarea unui control de trafic rutier: (…) Comisarul şef LEHĂDUŞ Aurel a fost de acord cu strategia colegului său, da l-a atenţionat asupra măsurilor de precauţie pe care trebuia să le ia, pentru a nu se devoala că iniţiativa controlului le aparţinea: (…). Astfel, după ce au aflat de la lucrătorul de poliţie de la secţia de poliţie care efectuează controlul judiciar al martorilor protejaţi că „(…)” nu s-a prezentat la un control inopinat, cms. şef Pușcaș Dan-Cristian l-a contactat pe cms. şef Lehăduș Aurel şi, fără a-şi pune problema de vreo eventuală stare de pericol a martorei, nu au urmărit altceva decât să obţină o declaraţie scrisă de la aceasta, pentru a avea motive de o eventuală excludere din Program: (…)

Argumentul suprem: excluderea din program

Trebuie subliniat faptul că acest dialog avea loc într-o zi de sâmbătă, la o oră destul de târzie, preocuparea celor doi ofiţeri de legătură fiind orientată în direcţia şicanării martorilor „incomozi”, care au avut îndrăzneala să îşi revendice drepturile şi care au sesizat încălcarea acestora. În loc să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, Lehăduș Aurel şi Pușcaș Dan-Cristian au complotat, pentru a-i determina pe martori să solicite excluderea din Program şi, prin adevărate filaje realizate cu ajutorul colegilor poliţişti, au pândit eventuale mici greşeli ale martorilor, pentru a avea motive să sesizeze organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, în vederea atingerii aceluiaşi deziderat: excluderea martorilor din Program.

Observăm şi faptul că, la orice solicitare a martorilor adresată ofiţerilor de legătură, Lehăduș Aurel şi Pușcaș Dan-Cristian au făcut tot posibilul să nu o îndeplinească. Astfel, când martorul cu identitate protejată „(…)” le-a adus la cunoştinţă că este citat în calitate de martor într-un proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar nu deţine citaţie în acest sens, deoarece a fost citat în provincie, la locul de domiciliu, ofiţerii de legătură au încercat să împiedice prezentarea martorului: (…) .

Consultații prin telefon

Liță Andreea-Violeta, în calitate de psiholog şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu (a exercitat activităţi de consiliere psihologică fără atestat de liberă practică în domeniu şi a evaluat o problemă de sănătate mintală la telefon, fără calificarea de medic psihiatru), iar, în calitate de comisar de poliţie, nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a interveni în ajutorul unei persoane care, din cauza tulburării psihice, reprezenta un pericol iminent pentru propria persoană.

Fostul director al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM) Adrian Bărăscu a fost trimis în judecată, luni, de procurorii DNA, alături de alţi comisari din cadrul ONPM, pentru abuz în serviciu şi alte fapte asimilate corupţiei.

Potrivit unui comunicat al DNA, Adrian-Augustin Bărăscu a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, obţinere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu în formă continuată şi influenţare a declaraţiilor.

Alături de Bărăscu, procurorii i-au mai trimis în judecată, în stare de arest, pe comisarii-şefi în cadrul ONPM, la data faptelor, Ion-Octavian Nanu, Felicia-Violeta Popa, Aurel Lehăduş şi Dan-Cristian Puşcaş.

Au mai fost trimişi în judecată, în stare de arest la domiciliu, psihologul Andreea-Violeta Liţă şi comisarul şef în cadrul ONPM, la data faptelor, Marcel-Daniel Gomeajă şi sub control judiciar directorul adjunct al ONPM, la data faptelor, Cristian Pintilescu, precum şi comisarul şef în cadrul ONPM, la data faptelor, Viorel-Marcel Croitoru.

Procurorii DNA i-au mai trimis în judecată, în stare de libertate, pe comisarii şefi ai ONPM, la data faptelor, Răzvan-Gabriel Gheorghe şi Ştefan Stan.

Potrivit rechizitoriului, în perioada septembrie - decembrie 2013, Adrian-Augustin Bărăscu, Felicia-Violeta Popa, Ion-Octavian Nanu şi Andreea-Violeta Liţă au constituit un grup infracţional organizat, grupare la care, în perioada 2014 - noiembrie 2015, au aderat şi Viorel-Marcel Croitoriu, Marcel-Daniel Gomeajă, Aurel Lehăduş, Dan-Cristian Puşcaş şi Cristian Pintilescu, în scopul săvârşirii infracţiunilor de obţinere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

"În perioada 2014 - noiembrie 2015, membrii grupului au acţionat, pe de o parte, în vederea supradimensionării cuantumului fondurilor băneşti necesare protecţiei martorilor, iar, pe de altă parte, pentru reducerea cheltuielilor destinate folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecţie", informează comunicatul DNA remis luni AGERPRES.

Potrivit sursei citate, din banii destinaţi folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecţie, membrii grupului au achiziţionat, de la furnizori preferaţi, bunuri şi servicii destinate înzestrării ONPM, precum şi destinate funcţionarilor instituţiei, ori au achiziţionat bunuri şi servicii inutile ori neperformante.

"În perioada 2014 - 2015, Adrian-Augustin Bărăscu, în calitate de ordonator terţiar de credite la ONPM, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a folosit documente şi date inexacte menite să supradimensioneze cheltuielile viitoare, destinate protecţiei martorilor, şi anume 938.180 lei. Acest lucru a condus la virarea sumei de 743.880 lei", se arată în comunicat.

De asemenea, în perioada 2014 - noiembrie 2015, Adrian Bărăscu, cu ajutorul inculpaţilor Felicia Popa, Ion Nanu, Viorel Croitoriu, Andreea Liţă, Răzvan Gheorghe, Marcel Gomeajă, Cristian Pintilescu şi Aurel Lehăduş, care au participat la întocmirea documentaţiei aferente achiziţiilor, în mod repetat, a schimbat ilegal destinaţia sumei de 303.240,83 lei, alocate protecţiei martorilor, pentru înzestrarea sediului ONPM, precum şi pentru dotarea funcţionarilor din această instituţie, în alte scopuri decât cele stabilite prin bugetul de stat.

"O parte din sumele de bani deturnate, în cuantum de 106.385,87 lei, au fost plătite furnizorilor, activitatea infracţională fiind întreruptă de controlul Poliţiei din 25 septembrie 2015, în urma căruia au fost suspendate procedurile de achiziţie directă a unor produse şi servicii, în valoare totală de 196.854,96 lei", spun procurorii anticorupţie.

În aceeaşi perioadă, Viorel Croitoriu, Ion Nanu, Felicia Popa şi Cristian Pintilescu, în calitate de împuterniciţi ai directorului ONPM, beneficiind de ajutorul celorlalţi membri ai grupului, au schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia sumei totale de 41.698 lei alocate protecţiei martorilor, în baza unor înscrisuri denumite "note justificative".

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2014 - noiembrie 2015, în contextul efectuării unor achiziţii directe şi neperformante (sisteme de supraveghere video şi alarmare), Adrian Bărăscu împreună cu alţi membri ai grupului şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, în sensul că nu a fost posibilă aducerea la îndeplinire a măsurilor sporite de siguranţă la domiciliu pentru martorii protejaţi.

Acest lucru a dus la prejudicierea, cu suma de 82.409,07 lei, a bugetului destinat protecţiei martorilor şi vătămarea intereselor legale ale martorilor incluşi în Program.

Pe data de 4 august 2015, inculpatul Adrian Bărăscu ar fi încercat să îl determine pe un subordonat de-al său, utilizând afirmaţii cu vădit caracter intimidant şi ameninţări, să nu mai formuleze sesizări penale şi să nu mai dea declaraţii defavorabile conducerii instituţiei, cu prilejul unor cercetări penale.

"În perioada decembrie 2009 - noiembrie 2015, în mod repetat, Adrian Bărăscu, Aurel Lehăduş şi Dan Puşcaş şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, adoptând comportamente şicanatorii la adresa martorilor incluşi în Program. Iniţial, acest comportament privea reducerea cheltuielilor necesare acestora şi, ulterior, pedepsirea acelor martori pentru petiţiile administrative formulate, care au condus la efectuarea unor verificări din partea Corpului de control al MAI, fapta cauzând vătămarea drepturilor persoanelor respective. Prejudiciul produs bugetului de stat, în maniera descrisă mai sus, se ridică la suma de 553.769 lei", se arată în comunicat.

Procurorii au pus sechestru pe mai multe imobile ce aparţin inculpaţilor, iar dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Bucureşti.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă