CCR urmează să decidă în cazul sesizării referitoare la DEZINCRIMINAREA CONFLICTULUI de INTERESE

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să decidă, marţi, în legătură cu sesizarea mai multor deputaţi privind dispoziţiile legii pentru interpretarea articolului referitor la dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013.

În 4 octombrie, Curtea a amânat luarea unei decizii, după ce reluase discuţiile în acest caz.

"Au apărut noi aspecte ce trebuie luate în considerare privind problema legii de interpretare a statutului deputaţilor", a declarat săptămâna trecută preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Parlamentarii care au semnat sesizarea către CCR consideră neconstituţionale prevederile legii pentru interpretarea art.38 alin.(11) din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deoarece adoptarea acesteia ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care "asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale", conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară.

O mare victorie obținută de Steaua s-a născut după ce un adversar și-a provocat, stupid, o comoție cerebrală. Video

Păpușa Nadia, vândută la prețul unui iPhone. Colecționarii se bat pe ea

Deputaţii arată că acest proiect de lege are efecte retroactive. Se încalcă astfel, susţin ei, principiul neretroactivităţii legii, consacrat de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie.

În opinia acestora, legea "asigură o clauză de impunitate retroactivă, fiind o 'subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie' pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie (...), aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă".

"Trebuie menţionat că infracţiunea de 'conflict de interese' prevăzută de art. 301 Cod penal nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelor 'zone gri' în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal", se mai arată în explicaţiile deputaţilor, potrivit Agerpres.

Parlamentul a adoptat recent o propunere legislativă prin care senatorii şi deputaţii care şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriţi de Agenţia Naţională de Integritate. Propunerea legislativă precizează că dispoziţiile din Statutul deputaţilor şi senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-şi pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv şi nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârşite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziţii, adică înainte de 21 august 2013.