Summitul BRICS, clubul țărilor emergente care s-au întâlnit în Rusia, a îndreptat atenția asupra dezghețului dintre cele mai mari două națiuni ale lumii: China și India, doi giganți ale căror populații cumulate se apropie de trei miliarde de oameni.

Conflictul China-India, pe cale de a se stinge

În ajunul acestui summit, guvernele de la Beijing și Delhi anunțaseră un acord pentru a reglementa patrulele celor două armate ale lor la granița pe care o împărtășesc în regiunea muntoasă Himalaya.

În 2020, de-a lungul acelei granițe - al cărei traseu este controversat și disputat de cele două națiuni - au izbucnit ciocniri care s-au soldat cu victime. În trecut, au mai avut loc incidente similare.

Acordul la care s-a ajuns în ultimele zile ar trebui sa evite posibilitatea repetarii acestui tip de episoade. Este un pas mic, care a fost interpretat însă ca posibila deschidere a unei noi faze.

Acel acord privind regulile de conduită ale celor două armate de-a lungul graniței a permis ca la marginea summitului BRICS, sub președinția lui Vladimir Putin, să aibă loc întâlnire cordială între Xi Jinping și Narendra Modi.

India, membră a QUAD

Poate schimba această noutate scenariul geopolitic global? India este o superputere nucleară, are una dintre cele mai mari armate din lume (deși nu dintre cele mai eficiente) și o economie în dezvoltare rapidă, chiar dacă rămâne cu mult în urma Chinei.

A fost curtată cu asiduitate de Statele Unite în perioada președinției lui George W. Bush, tocmai în vederea limitării expansionismului chinez. Există o istorie de rivalitate între cele două națiuni asiatice, rivalitate care în 1962 s-a soldat chiar cu un adevărat război declanșat de agresiunea chineză. Mai mult, China este cel mai mare protector economic și militar al Pakistanului, teocrația islamică care, la rândul ei, este un adversar implacabil al Indiei.

Mai recent, America și aliații săi au pariat pe India ca destinație alternativă de investiții pentru China. Un caz emblematic în acest sens este Apple, care și-a propus să-și reducă dependența de fabricile chineze unde își asambla produsele și să crească ponderea muncii din fabricile indiene. Pe frontul politico-strategic,

Administrația Biden-Harris a dezvoltat rolul QUAD, un club al democrațiilor din Indo-Pacific, care reunește SUA și India împreună cu Japonia și Australia, iar în ultimii ani s-a consolidat cooperarea militară dintre Washington și Delhi. Este util să amintim că Modi a avut o relație excelentă cu Donald Trump când acesta din urmă se afla la Casa Albă.

Modi a renunțat la socialismul erei Gandhi

Curtea pe care Occidentul i-a facut-o Indiei a găsit un interlocutor atent în Modi, ale cărui guverne conduse de partidul naționalist BJP și-au schimbat direcția față de tradiția socialistă a dinastiei Gandhi (partidul Congresului). Totuși, această operațiune de seducție a întâlnit limite și rezistență.

India nu s-a alăturat sancțiunilor împotriva Rusiei, de care este legată printr-o tradiție de bune relații chiar și în achiziționarea de arme. India se recunoaște într-o politică externă de nealiniere, al cărei lider și pionier a fost încă din vremea primului Război Rece: mișcarea țărilor nealiniate, Lumea a Treia, care doreau să mențină echidistanța sau libertatea de mișcare între două blocuri americane și sovietice, care l-a avut printre fondatori pe arhitectul independenței Indiei, prim-ministrul Nehru (tatăl Indirei Gandhi, prim-ministrul pro-sovietic).

Recent, avansurile făcute de Occident Indiei s-au soldat cu eșecuri, cel mai senzațional dintre toate fiind criza diplomatică cu Canada, care acuză guvernul Modi că a ordonat asasinarea unui disident sikh pe teritoriul său. Chiar și în Statele Unite a fost dejucat un complot care trebuia să ducă la eliminarea unui adversar aflat în exil.

Guvernul Modi consideră separatiștii sikh teroriști; în plus, practica serviciilor secrete indiene de a complota crime în străinătate este veche, chiar dacă principalul său teren ales a fost Pakistanul (ale cărui servivii secrete au orchestrat adevărate masacre în India, cum ar fi de exemplu multiplele atacuri din Mumbai din 2008).

Dezgheț între India și China

Recentul dezgheț dintre India și China nu poate fi supraestimat. Cele două puteri asiatice continuă să aibă motive istorice, structurale, pentru a se percepe reciproc ca rivale.

India va continua cu siguranță să depună eforturi pentru a atrage investiții occidentale, japoneze și sud-coreene de la multinaționale care doresc să-și diversifice hărțile de relocare și să reducă riscul geopolitic legat de dependența excesivă de China.

Delhi privește cu suspiciune investițiile chineze din întreaga Asie ca parte a Inițiativei Belt and Road (cunoscută și sub numele de Noile Drumuri ale Mătăsii), care, văzută din India poate părea ca un fel de încercuire. Un satelit al Indiei precum insula Sri Lanka a devenit o colonie economică chineză, încărcată cu datorii către Beijing.

Atitudinea lui Modi, totuși, este tipică pentru ceea ce descriem ca fiind Marele Sud global și nu este diferită de alte țări precum Indonezia sau Arabia Saudită: din punct de vedere strategic s-ar putea simți aproape de Occident, dar nu suficient de aproape pentru a-i îmbrățișa cauza. India, în special, se percepe ca o mare putere, care, ca atare, trebuie să-și definească politica externă privind doar interesul național și care nu trebuie să dea socoteală nimănui.

(Articol de Federico Rampini, Il Corriere della Sera, Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMANIA)