DEZASTRUL DIN SĂNĂTATE: "Ajunge asistent cine dă banul"
- Adam Popescu
- 23 august 2010, 00:03
Tragedia de la Maternitatea Giuleşti aduce în discuţie felul defectuos în care sistemul îşi alege oamenii: fără evaluări fizice şi psihologice şi fără pregătire.
Până la discuţiile despre lipsa banilor şi implicit a angajaţilor din sistemul sanitar, avem un fapt: asistenta care avea în grijă bebeluşii de la secţia de Terapie Intensivă a Maternităţii Giuleşti a lipsit de la post vreme îndelungată, la momentul incendiului.
Anchetatorii spun că într-un salon erau adunate mai multe cadre şi că a ieşit cineva cu un tort. În aceste condiţii, se pune problema felului în care astfel de oameni ajung în spitale şi mai ales cum îşi fac treaba.
Fondatorul Ordinului Asistenţilor Medicali din România, Gheorghe Georgescu, e de părere că oamenii ar trebui testaţi fizic şi psihologic, înainte de a fi lăsaţi să practice o astfel de meserie. Edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, admite nevoia unei eva luări psihologice, iar preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, pro fesorul Ioan Lascăr, spune că e o propunere "interesantă".
EVZ: Credeţi că asistenţii ar trebui evaluaţi psihologic? Gheorghe Georgescu: Da, e o idee bună. În prezent, la o şcoală sanitară intră cine are bani şi cine vrea, iar într-un spital se angajează asistent cel care dă banul sau are pile. Nu se face niciun triaj psihologic, fizic sau moral. Dacă poliţiştii şi piloţii dau teste eliminatorii, înainte de a urma şcoala, de ce să nu dea şi asistenţii?
Gândiţi-vă că ei au în mâini viaţa unui om. Nici un asistent medical din sistemul sanitar n-a fost evaluat ca să se constate dacă are discernământ. De exemplu, în cazul asistentei de la Giuleşti - dacă ea a părăsit salonul pentru mai mult timp este lipsă de discernământ.
Cât de pregătiţi sunt asistenţii medicali din spitalele de stat? Sunt şi cadre medicale profesioniste, dar, din păcate, aproximativ 30% au în cartea de muncă ani de vechime făcuţi înainte să se angajeze în spital, pe la APACA, la Filatura Românească - frezori, mecanici, infirmieri sau la ţesătorie. Şi, uimitor, au muncit şi în perioada în care urmau şcoala sanitară. Mă întreb când au mai făcut practică în spital ca să înveţe să facă o injecţie, nu mai spun de intervenţii medicale mai complicate.
Cât de bune sunt şcolile sanitare? România are cele mai multe şcoli private sanitare din Europa. Sunt adevărate ciupercării, patronii unităţilor de învăţământ având un singur scop: să facă bani. Ies asistenţi pe bandă rulantă. Mai grav e că mulţi asistenţi buni au plecat în străinătate. Cei de afară nu iau orice asistent sau medic, cer referinţă şi se uită atenţi peste experienţa lor. Dacă toţi cei cu experienţă pleacă, noi cu ce rămânem?
"Nu se face niciun triaj psihologic, fizic sau moral. Dacă poliţiştii şi piloţii dau teste eliminatorii înainte de a urma şcoala, de ce să nu dea şi asistenţii?", GHEORGHE GEORGESCU, fondator al Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România