Celebrele parcuri ale Capitalei, destinațiile de promenadă ale multor bucureșteni, s-au transformat în ultimul timp în spații dezolante, neîngriijte și periculoase. Cei care se mai avântă acum în vreo incursiune trebuie să aibă mare grijă. Capcane sunt la tot pasul.

Fie că vorbim de Herăstrău, Cișmigiu sau Kiselef, parcurile sunt departe de destinația pretinsă.

„Surprizele” din cel mai mare parc al Capitalei

Cel mai mare parc al Bucureștiului, Herăstrău, este plin de astfel de exemple. Pe marginea aleilor sunt zeci de arbori uscați care pot pica oricând peste un trecător. În zona Restaurantului Pescăruș poate fi văzută o salcie ruptă care stă sprijinită de un alt copac. Pe sub ea, trec agale cei care au ieșit să se recreeze.

Câteva sute de metri mai încolo, spre ambasada Chinei, trotuarul este efectiv crăpat în două pe o distanță de cel puțin 30 de metri. Pe mijlocul lui există o fisură lată de aproximativ o palmă care poate cauza accidentarea celor care nu o observă din timp, mai ales pentru copiii care merg pe role, cu trotineta ori bicicleta.

Un alt pericol îl reprezintă gropile pline cu apă dintre trotuar și malul din beton al Lacului Herăstrău. Acestea au apărut din cauza eroziunii solului.

Toaletele înfășurate în nailon negru pe care se poate citi - „închis temporar”, dau și ele bătăi de cap multor trecători.

În Parcul Cișmigiu, pe lângă numărul mare de arbori uscați și al grămezilor de crengi înșiruite de-a lungul aleilor, locurile de joacă pentru copii sunt acoperite de găinațul porumbeilor. Lângă o pancartă vandalizată de pe care aflăm că ALPAB ne dorește o „plimbare plăcută” sunt mai multe capcane pentru șobolani și coșuri de gunoi pline ochi. Un alt indiciu al degradării îl constituie imaginea hidrobicicletelor care taie apa verzuie printre frunze și pet-uri.

Mai mult, în lac apa este murdară iar locurile de joacă pentru copii sunt acoperit de găinaț de porumbei.

În Parcul Kiseleff, pe lângă deșeurile care nu au mai încăput în coșurile de gunoi, lângă un loc de joacă pentru copii poate fi văzută o movilă imensă de crengi și trunchiuri de copaci. Pentru că cei mici sunt tentați să se joace prin preajma ei, părinții sunt cu ochii în patru.

Interesul autorităților, inexistent

Reprezentanții peisagiștilor trag un semnal de alarmă și cer autorităților să se implice. În caz contrar, spun aceștia, natura va pune stăpânire pe parcuri, iar oamenii le vor evita.

„Pe lângă faptul că parcurile pot fi periculoase pentru folosirea obișnuită, natura pune stăpânire pe ele și ele vor deveni niște zone periculoase pentru noi pentru că vor fi pline de șerpi, țânțari sau alte tipuri de insecte. Practic, dacă lăsăm în pace Cișmigiul, acesta se poate transforma singur într-o pădure, așa cum se întâmplă acum și cu lacul Văcărești. Nu sunt niște spații pe care le poate folosi oricine. Mie mi se pare foarte important de semnalat faptul că vorbim în anumite situații de parcuri care sunt monumente istorice și această stare de delăsare poate duce la distrugerea lor. Adică ceva ce s-a păstrat 150 de ani, acum se distruge. Acest aspect este mai puțin important pentru administrația publică sau mă rog, mai puțin înțeles probabil. Prin urmare, eu cred că de acum încolo, ce ar trebui să se înțeleagă este faptul că vom pierde parcuri sub forma în care sunt ele acum dacă nu se va trece la o gestionare adecvată a acestora.”, a declarat Diana Culescu, președinte, Asociația Peisagiștilor din România, potrivit g4media.ro.

Herăstrău, Cișmigiu și Kiseleff sunt doar trei din cele 14 parcuri administrate de Primăria Capitalei prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Parcurile sunt întreținute prin contracte de delegare încheiate cu alte două companii municipale: Compania Municipală Parcuri și Grădini București SA și Compania Municipală de Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București SA. Pentru anul 2021, Primăria Capitalei a alocat aproape 13.000.000 lei pentru întreținerea spațiilor verzi din care jumătate din bani s-au dus către cele două companii pentru plata unor datorii de anul trecut.