În maxim două săptămâni, comorile nedescoperite vor avea un statut special. Sau, mai degrabă, detectoriștii ar putea fi priviți altfel...

Detectoriștii, în anumite condiții, ar putea fi

 

încadrați la ... braconaj.

Totul a pornit de la o scrisoare deschisă a 22 de arheologi români, adresată, pe 3 martie 2016, ministrului Culturii:„Ne exprimăm (...) îngrijorarea faţă de fenomenul distrugerii patrimoniului şi siturilor arheologice, care a ajuns la o amploare inimaginabilă datorită freneziei cu care acestea sunt «cercetate» cu detectorul de metale de către autointitulaţi «arheologi amatori». Stimularea activităţii acestora are ca principal imbold un adevărat spectacol mediatic prin care aceste distrugeri sunt prezentate drept rezultate ale unor activităţi «laborioase» întreprinse de unii cetăţeni care se declară a fi pasionaţi de trecut.” Activitatea acestora distruge siturile arheologice, drept urmare, ar fi necesară o nouă legislație.

Pasul doi.  Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, decide, la începutul lunii martie, că muzeele din subordinea Ministerului Culturii nu mai au voie să achiziționeze comori descoperite de detectoriști.

Pasul trei. Arheologii sunt foarte bucuroși. Iată ce au declarat pentru Evenimentul zilei:  „Măsurile anunțate de către ministrul Culturii sunt similare celor adoptate în alte state europene învecinate României (de exemplu Bulgaria și Ungaria), care s-au confruntat de asemenea cu acest fenomen al «detectoriştilor». Astfel, reglementările legale trebuie să țină seama de legislația și practica europeană, România fiind semnatară a convențiilor europene în acest domeniu. Așadar, măsurile anunțate corespund deplin obligațiilor și necesității de reglementare legislativă la nivel național. Considerăm că s-a ajuns în situaţia în care arheologia din România riscă să fie deturnată şi introdusă într-un spaţiu absurd, în care înalta tehnologie adoptată din ce în ce mai mult în practica domeniului se combină cu o concepţie învechită despre obiectul disciplinei. Pentru a nu transforma practica arheologică din România într-un serviciu de prestări servicii în slujba unui hobby adoptat de unii cetăţeni, trebuie să revenim la începuturile inițiativelor legislative care au permis dezvoltarea acestui fenomen”, ne-au declarat arheologii.  Cu alte cuvinte „Este nevoie de un nou cadru legislativ care să consemneze caracterul intenţionat al folosirii detectorului şi, în consecinţă, de crearea de către Ministerul Culturii a unui sistem de acreditări şi autorizări pentru persoanele pasionate de trecut care folosesc detectorul de metale. Avem nevoie de o legislaţie clară şi, apoi, de proceduri interne ale instituţiilor implicate în protejarea patrimoniului arheologic care să prevadă acele acţiuni care vor putea să prevină căutarea în van a contextului arheologic pierdut”.

Și, totuși, se lucrează

Actualitate. L-am contactat pe  Florian Matei Popescu, consilierul ministrului Culturii pe probleme de arheologie, și am aflat că în maxim două săptămâni ministerul va da publicității o serie de instrucțiuni privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare. Acestea vor stabili clar ce se înțelege prin descoperire arheologică întâmplătoare.  

„De cele mai multe ori, cei care utilizează detectoarele spun că sunt descoperiri întâmplătoare, or legea nu spune lucrul acesta; legea spune că prin descoperire arheologică întâmplătoare se înțelege descoperirea unui bun de patrimoniu ca urmare a acțiunii factorilor naturali sau a acțiunii umane, altfel decât cercetarea lor autorizată. Prin acțiune umană noi nu înțelegem detectoare, noi înțelegem că o persoană a mers cu plugul pe câmp și nu știa că acolo este un tezaur. Detectoriștii spun că merg pe teren, de cele mai multe ori chiar se laudă că au mers cu detectoarele”, subliniază consilierul de la Ministerul Culturii.

Detectoriștii spun că nu merg pe situri, dar „cercetează” pe lângă situri, chiar în zonele de protecție a acestora (500 de metri) unde se pot găsi ... comori.

Și acum ... transformarea: într-unul din articolele instrucțiunilor se va prevedea-   „Folosirea oricăror mijloace de detecție pentru descoperirea bunurilor de patrimoniu arheologic fără respectarea cadrului legal de autorizare ..., indiferent dacă aceasta este efectuată în zonă de patrimoniu cultural sau în alte zone în care s-a evidențiat potențial arheologic nu poate fi considerat descoperire arheologică întâmplătoare și constituie braconaj arheologic”.

 Aceste instrucțiuni, deocamdată, se vor adresa muzeelor din subordinea Ministerului Culturii. Pentru celelalte muzee din țară vor avea titlu de recomandare. Dar, detectoriști, nu vă bucurați prea devreme. Cei de la minister au de gând să vină cu o propunere de lege care să clarifice la nivel național acest aspect.