Adevăratul detaliu REVOLTĂTOR de la întâlnirea MERKEL-TRUMP. Gestul de 300 de miliarde de dolari al președintelui SUA

Toată lumea s-a concentrat pe refuzul președintelui american de a răspunde unei cerințe a ziariștilor de a da mâna, teatral, cu cancelarul german, dar adevăratele momente de tensiune ies abia cum la iveală. Pentru că ceea ce a făcut Donald Trump este, într-adevăr, neobișnuit în relațiile internaționale. Deși anticipabil, pentru cei care i-au urmărit declarațiile.

Preşedintele SUA, Donald Trump, i-ar fi înmânat cancelarului german, Angela Merkel, o factură de 300 de miliarde de dolari, în timpul întrevederii de la Washington. Factura ar reprezenta, în viziunea liderului nord-american, „datoria Germaniei faţă de NATO”, potrivit unor surse din guvernul de la Berlin, care au dezvăluit acest detaliu.

Gestul ar fi provocat consternare printre membrii delegaţiei germane, dar cancelarul Merkel ar fi depășit cu diplomație momentul stânjenitor, citate de cotidianul spaniol ABC, preluat de Agerpres.

Un ministru din guvernul german a calificat gestul ca „revoltător”. „Conceptul din spatele unor asemenea pretenţii este de a intimida interlocutorul, însă cancelarul Merkel a luat totul cu calm şi nu va răspunde unor astfel de provocări”, a declarat ministrul, sub anonimat.

România și Bulgaria vor adera la Schengen în ianuarie. Corespondență specială de la Strasbourg

Documentul care aruncă totul în aer. Ce a făcut Călin Georgescu în 1993

Şi sursele citate de ediţia duminicală a cotidianului britanic The Times, care susțin acest detaliu al întâlnirii la nivel înalt, au declarat că Merkel s-a limitat să ignore această provocare, fără a scoate o vorbă. 

„Scandalos”, au considerat sursele citate gestul lui Donald Trump. Numai că acesta a acuzat, în mai multe rânduri, ţările membre ale NATO că nu-şi respectă obligaţiile financiare faţă de Alianţa Nord-Atlantică, în detrimentul SUA, ţară care, potrivit liderului de la Casa Albă, îşi asumă o povară economică exagerată. 

Valoarea facturii ar fi fost stabilită în urma estimărilor făcute de echipa lui Donald Trump. Oameni președintelui au luat anul 2002 ca referinţă şi a însumat diferenţa de până la ţinta de 2% din PIB (sumă pe care fiecare stat membru al NATO ar trebui să o investească în apărare - n.r.), plus dobânda. 

Surse apropiate cancelariei germane au deplâns „viziunea puţin ortodoxă” a preşedintelui Trump în acest domeniu. „NATO nu este un club unde plăteşti cotizaţii lunare”, susțin sursele citate.