Despre bărbaţi neciopliți care bârfesc şi toacă o femeie mai ceva ca un malaxor. Până când să mai suportăm asta?

Despre bărbaţi neciopliți care bârfesc şi toacă o femeie mai ceva ca un malaxor. Până când să mai suportăm asta?

Este un război fără sfârşit indiferent de timpuri sau generaţii: acela despre modul cum tratează bărbatul femeia, despre cum o vede mereu ca pe o pradă fără să-i pese de presonalitatea sa.

"Ce anume autorizează bărbaţii să judece aspectul fizic al femeilor pe care le văd pe stradă, într-un bar sau la TV", se întreabă Anna Dalton, actriţă şi scriitoare.

Avem personajele: "Un bărbat cam la 50 de ani - fizic de jucător de şeptic, păr peste tot în afara capului, privire jucăuşă de crap abia scos din vârful acului undiţei - aşezat la bar. Alături de el, doi prieteni. Însumând aspectele -atrăgătoare- ale celor trei indivizi şi multiplicându-le cu 4, nu se va putea ajunge nici la jumătatea unui Brad Pitt, Alessandro Gassman sau unui Alain Delon din tinereţe", spune autoarea în articol său.

Atacul: "Şi totuşi, dacă văd o femeie mergând pe stradă, iată-i pe cei trei începând să-şi dea coate, aruncând priviri lacome, cu râsuri şi zâmbete elocvente, ca şi cum ar fi vinovată de cine ştie ce crimă estetică: ba rulouri de grăsime prost mascate, ba fundul cam plat, nasul cam mare, sânii prea mari sau prea mici... Privindu-i pe cei trei începi să te întrebi: de ce toţi bărbaţii, chiar şi acei domni pe care niciuna dintre noi nu l-ar băga în seamă pentru nimic în lume, au dreptul să-şi exprime opiniile asupra femeilor?

Ne puteți urmări și pe Google News

Şi nu numai la bar, continuă autoarea "oriunde văd o femeie, pe stradă, pe WhatsApp este luată în vizor, inclusiv fotografiile publicate pe reţelele de socializare sunt făcute praf şi pulbere "fiindcă neuronii lor trebuie să facă un efort uriaş şi inutil pentru a-şi forma o părere estetică despre o femeie care le trece prin faţa ochilor", explică scriitoarea.

Noi femeile nu facem treaba asta cu ei

"Noi, dacă privim un bărbat nu punem accentul pe chelie, pe mătreaţa din păr sau pe fizicul lor de caşcaval înmuiat. Îi ascultăm, îi apreciem sau nu şi gata! Unei femei care conduce o emisiune la TV sigur i se vor găsi un milion de defecte. Iar dacă o femeie candidează la alegeri politice, are puţină importanţă cât de bine pregătită este, cum se comportă în societate, sau în secţiunile de Facebook sau Instagram...discuţia va devia cu siguranţă spre apetitul sexual al acesteia cu vorbe aproape murdare, fără pic de nobleţe. Ca ultimii hatteri din reţelele de socializare se năpustesc ca ulii să devoreze prada feminină", mai spune Anna Dalton.

Doamnelor şi domnişoarelor, pentru a rezolva problema noastră e de făcut un singur lucru

"Nu spun că trebuie să nu luăm în seamă ceea ce gândesc alţii. Ajunge cu spiritul zen. Să începem să remarcăm de la ce amvon se face spusă predica. Şi joaca se va termina repede.  Să înfruntăm o dată pentru totdeauna pe marele şi puternicul Vrăjitor din Oz care vrea să ne sugereze când trebuie să facem una sau alta, fiindcă sub masca pe care o foloseşte e un omuleţ urâţel şi frustrat care pentru a ajunge la tastiera computerului are nevoie să se urce pe o scară", a concluzionat Anna Dalton, 33 de ani, în articolul său publicat în revista Elle