După cum am mai scris pe cristoiublog.ro în Scandalul zis şi Autodenunţul lui Sebastian Ghiţă, sînt două aspecte net diferite:

1. Dacă lucrarea de doctorat a Codruţei Kovesi e sau nu un plagiat.

2. Dacă verdictul dat de CNECSDTI în 5 septembrie 2012 în favoarea Codruţei Kovesi şi împotriva Sesizării venite de la un Grup al lui

Dan Voiculescu s-a bazat pe un Raport fals al Comisiei tehnice a CNE.

Deşi cînd vine vorba de demnitari eu nu cred în veci în doctoratele lor, din simplul motiv că, în postura de om care am ales biblioteca drept o a doua casă încă din 1965, am o părerea prea bună despre cercetare pentru a crede că un demnitar beneficiază de timp și condiţie sufletească pentru aşa ceva, în chestiunea plagiatului nu mă pronunţ.

Avînd în vedere că prin Hotărîrea Guvernului Dacian Cioloş din 2 martie 2016, dreptul de a judeca plagiatele a fost luat CNE, pe motiv că organismul a fost prea înţelegător cu politicienii, şi dat CNATCDU în varianta riguroasă, s-ar cuveni ca acest organism să reevalueze decizia CNE din 5 septembrie 2012, cum a procedat cu alte două decizii – cea privindu-l pe Victor Ponta şi cea privindu-l pe Gabriel Oprea.

Avînd în vedere că nimeni n-are curaj să facă Sesizarea împotriva celei mai puternice femei din postdecembrism, normal, moral, politic ar fi ca însăşi Codruţa Kovesi să ceară asta.

Codruţa Kovesi refuză însă.

Un organism PSD-izat salvează un om din Echipa lui Traian Băsescu

Oricît ar părea de ciudat, chestiunea plagiatului nu mă interesează. Nu mă interesează nici dacă împotriva şefei DNA e o conspiraţie (cum trăncănesc cîinii de pază ai Codruţei Kovesi), nici dacă va rămîne sau va demisiona.

Pe mine mă interesează concluzia care se poate trage din verdictul CNE din 5 septembrie 2012:

În vara lui 2012, în plină confruntare pe viaţă şi pe moarte între Traian Băsescu şi USL, un organism PSD-izat – CNE, de sub controlul PSD-istei Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei Și Cercetării a dat un verdict favorabil unui om de-al lui Traian Băsescu, Codruţa Kovesi, şi defavorabil unui om de-al USL, Mugur Ciuvică.

Cum de a fost posibil?

Un capăt de răspuns ni-l dă formularea din autodenunţul lui Sebastian Ghiţă depus marţi, 25 septembrie 2016 la Parchetul General:

„În cursul anului 2012, am participat în mod direct la redactarea în fals, fără respectarea prevederilor legale, a Raportului Tehnic de

Expertiză întocmit de Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de Etică în cazul tezei de doctorat Laurei Codruţa Kovesi.

Deţin date şi dovezi care demonstrează că această comisie nu s-a întîlnit niciodată, iar redactarea în fals a raportului s-a făcut cu implicarea unor înalţi demnitari ai statului şi cu ştiinţa Laurei Codruţa Kovesi.”

Presa care latră în apărarea şefei DNA s-a grăbit să contrazică Autodenunţul, invocînd Raportul final al CNE cu numărul 940 adoptat în şedinţa din 5 septembrie 2012 prin Hotărîrea nr. 941.

Sebastian Ghiţă nu se referă la acest Raport disponibil pe site-ul CNECSDTI. El se referă la un alt Raport, al Experţilor, invocat în raportul final al CNE:

„Membrii CNECSDTI au analizat Raportul experţilor (…)”

Ce ne spune autodenunţul?

Că acest aşa-zis Raport al experţilor, mai precis Raportul Tehnic de Expertiză, întocmit de Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de

Etică, n-a fost redactat de experți. El a fost redactat în sediul Guvernului de un grup din care a făcut parte şi Sebastian Ghiţă.

Traian Băsescu a confirmat informaţiile din autodenunţ adăugînd că un alt membru al Grupului a fost Mihnea Costoiu.

Potrivit lui Sebastian Ghiță, Raportul Comisiei Tehnice e de negăsit

Duminică seara, profitînd de prezenţa lui Sebastian Ghiţă în studioul B1Tv, am intervenit telefonic pentru a afla de la domnia sa mai multe amănunte despre acest Raport.

Curiozitatea mea a plecat de la o realitate îngrijorătoare pentru ceea ce se numeşte transparenţă:

Raportul Experţilor, deşi se citează din el masiv în Raportul final, nu există pe site-ul CNECSDTI.

Nu se ştie nici acum cine a lucrat la el sau mai precis cine l-a semnat.

Spre deosebire de Raportul final în cazul Victor Ponta, Raportul final în cazul Codruţa Kovesi nu consemnează că acest Raport ar fi fost depus şi înregistrat la CNE.

Răspunzînd întrebărilor mele precise, Sebastian Ghiţă a dat următoarele amănunte, pe care le redau – repet, precizînd că exprimă punctul său de vedere:

Raportul Comisiei Tehnice nu se mai găseşte.

Pe acest Raport, întocmit de Sebastian Ghiţă şi compania, Codruţa Kovesi a făcut însemnări înainte de a fi redactat în forma finală.

Pentru a lua semnăturile experţilor, el, Sebastian Ghiţă, a luat avionul (vom afla şi al cui?) şi s-a deplasat în cîteva Centre universitare.

De teama Campaniei duse de Antena 3, dar şi a Puterii deţinute de USL, unii experţi au fost convinşi cu greu să semneze.

Experţii semnatari n-au citit lucrarea de doctorat a Codruţei Kovesi.

Raportul evită referirea concretă la teză, mărginindu-se la discutarea Cadrului legal şi la reproducerea argumentelor aduse de Codruţa Kovesi.

Evident, ca istoric, am vrut să văd procedurile folosite de CNE în 2012, anul în care s-au dat trei mari verdicte: Victor Ponta, Ioan Mang şi Codruţa Kovesi.

Cum acest CNE a fost un organism secretos, n-am găsit nicăieri publicate procedurile.

Le-am dibuit din trecerea în revistă a felului în care s-au luat decizii în cazul Victor Ponta, Ioan Mang, Codruţa Kovesi. Scandalul Ioan Mang – împins în umbră de Scandalul Victor Ponta

Pe 7 mai 2012 Parlamentul votează Guvernul Victor Ponta. Pe 9 mai 2012 Ştefan Vlaston sesizează direct CNE în privinţa plagiatului lui Ioan Mang, demisionat din fruntea Ministerului Educaţiei şi Cercetării la 15 mai 2012.

CNE, în varianta Daniel Funeriu, îl programează la audieri pentru 9 iunie 2012. Pe 8 iunie 2012 însă, prin Ordinul nr. 4393 al Ministrului Educaţiei, sub pretextul unor modificări la Regulament, componenţa CNE e schimbată total.

Preşedinte e numit Teodor Petrescu şi vicepreşedinte Virgil Muraru.

Pe 15 iunie 2012, fostul preşedinte, Constanţa Ganea arată că se făcuseră deja două rapoarte preliminare care urmau să fie discutate pe 9 iunie 2012.

Pe 9 iunie 2012 urma să aibă loc audierea lui Ioan Mang.

Deoarece nu se primise punctul de vedere al Comisiei de Etică a Universităţii din Ordea, audierea a fost amînată pentru 22 iunie 2012.

Amînată şi la această dată, audierea are loc pe 18 iulie 2012.

Deoarece presa era acaparată de războiul Referendumului, nimeni nu se mai interesează de verdict.

Verdictul e dat în şedinţa din 5 septembrie 2012, care aprobă, prin Hotărîrea nr. 939, Raportul final nr. 938.

Fiind vorba de mai multe sesizări, unele lucruri sînt considerate plagiat, altele nu.

Important pentru rolul Experţilor rămîn referirile la experţi:

„În procesul de verificare şi analiză, membrii CNECSDTI au stabilit prin consens să apeleze la experţi în domeniul tehnologiei informaţiei şi calculatoarelor (cu compentenţe şi în domeniul criptografiei) conform art. 8 aliniatul 3) din Legea 206/2004, care să procedeze la elaborarea unui raport cu privire la sesizarea 552/9.05.2012 şi la primul articol din sesizarea 553/10.05.2012. Pentru celalalte articole şi sesizări, CNECSDTI a considerat suficiente documentele prezente la dosar pentru adoptarea unei hotărîri”. Decizia privind apelul la experţi se bazează pe articolul 8, aliniatul 3, din Legea 206/2004, privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, pe baza căreia funcţionează CNE:

„Art 8.

(1) Consiliul Naţional de Etică îşi poate constitui grupuri de lucru pe domenii de ştiinţă şi tehnologie, cu statut permanent sau temporar, potrivit prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică, în condiţiile legii (…).

(3) Consiliul Naţional de Etică are un aparat propriu de lucru şi, atunci cînd este cazul, poate apela la experţi”. Articolul 30 (3) din ORDIN nr. 4.393 din 8 iunie 2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării publicat în Monitorul Oficial nr. 385 din 8 iunie 2012 transpune în practică unul dintre aliniatele Legii:

„(3) În vederea analizării sesizărilor şi contestaţiilor, CNECSDTI poate constitui grupuri de lucru permanente sau pe perioadă determinată, cărora le poate delega unele din propriile atribuţii; componenţa grupurilor de lucru se stabileşte prin hotărîre a CNECSDTI şi se face publică pe site-ul web al acestuia.” Potrivit Ordinului de Ministru 4835/25 iulie 2012, Regulamentul prevede prin Articolul 26:

„(1) Membrii CNECSDTI, precum şi membrii comisiilor sau ai grupurilor de lucru constituite în conformitate cu prevederile art. 16 pot fi remuneraţi, în afara activităţii de bază, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate la nivelul maxim al gradului profesional celui mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare stabilit pentru unităţile bugetare.

(2) Membrilor CNECSDTI, membrilor comisiilor şi organelor de lucru constituie în conformitate cu prevederile art. 16 le sînt decontate cheltuielile de transport şi cazare necesare îndeplinirii atribuţiilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare”.

Aşadar, experţii sînt plătiţi.

Rolul experţilor e crucial în stabilirea Verdictului CNE, avînd în vedere că membrii CNE nu sînt enciclopedişti.

În cazul Ioan Mang, Raportul dezvăluie cum lucrează experții:

„Cele două articole sînt publicate în aceeaşi revistă ştiinţifică patronată de către Universitatea din Oradea. În vederea analizei, articolele incriminate au fost puse la dispoziţia experţilor de către CNECSDTI, care le-a obţinut de la Editura Universităţii Oradea prin transmiterea imaginii scanate a fiecărei pagini tipărite din articol. Fiecare pagină a fost marcată cu inscripţia

«Conform cu originalul», a fost semnată şi ştampilată. De asemenea, s-au pus la dispoziţia experţilor toate documentele existente la dosar, inclusiv punctele de vedere”.

În numeroase rînduri, Raportul final se întemeiază pe constatările experţilor:

„Analiza efectuată de experţi a constat într-o lectură comparativă a textelor articolelor cu sursele indicate în sesizare, însoţită de o analiză cantitativă efectuată cu un instrument software dedicat, analiză pusă la dispoziţia experţilor de către CNECSDTI. Constatările experţilor pentru articolul [552-A1] au fost următoarele (…)”.

Din cîte se vede, greul analizei cade în sarcina experţilor. În cazul de faţă, experţii sînt desemnaţi din afara CNE, care are, totuşi, şi experţi proprii.

Cazul Victor Ponta – cheia verdictului se află la experți

Cazul Victor Ponta s-a bucurat de o mediatizare ieşită din comun. Istoricul are în acest caz, surse deosebite pentru a-şi face o imagine asupra rolului experţilor.

Pe 2 iulie 2012, Ecaterina Andronescu e numită Ministru al Educaţiei şi Cercetării.

Deoarece, potrivit Legii, activitatea CNE se află sub autoritatea sa, tot ce se va întîmpla cu acest organism pînă în 21 decembrie 2012 cade în responsabilitatea Ecaterinei Andronescu.

CNE, în formulă stabilită prin Ordinul de ministru în 8 iunie 2012, trece la analiza Cazului Victor Ponta. Membrii CNE decid următoarele:

1. Convocarea lui Victor pe 11 iulie 2012 în faţa CNE pentru a-şi susţine punctul de vedere.

2. Apelul la Experţi.

Aşa cum se arată în Raportul final nr. 878 al CNE prin care Victor Ponta e absolvit de acuzaţia de plagiat:

„În procesul de verificare şi analiză, membrii CNECSDTI au stabilit prin consens faptul că este necesar să se apeleze la experţi în domeniul ştiinţelor juridice, conform art. 8 alin.(3) din Legea 206 din 2004, cu scopul de a elabora un raport cu privire la cele sesizările de mai sus. S-au desemnat trei experţi din domeniul ştiinţelor juridice care au procedat la verificarea documentelor depuse la dosar, precum şi la analizarea comparativă a altor teze primite. Raportul experţilor a fost înregistrat la CNECSDTI sub nr. 874/ 16. 07. 2012, document care face parte din prezentul Raport (Anexa 1)” Pe 18 iulie 2012 CNE se întruneşte în şedinţă pentru a discuta propunerea de Raport final cu numărul 878. În urma şedinţei se emite Hotărîrea nr. 879 din data de 18 07. 2012 prin care se aprobă Raportul care urmează a fi trimis Direcţiei Juridice a Ministerului. Potrivit documentului Hotărărîrea se publică pe site-ul CNECSDTI.

Raportul final, votat de membrii Consiliului în aceeaşi şedinţă, invocă Raportul Experţilor:

„(…) În cadrul şedinţei CNECSDTI din data de 18.07.2012 membrii CNECSDTI au luat în discuţie raportul experţilor.” După ce trece în revistă aspectele luate în discuţie de Raportul Comisiei de experţi, CNE conchide:

„Opinia formulată de către experţi, personalităţi recunoscute în mediul academic şi de cercetare, relativă la aspectele mai sus menţionate, este clar structurată, bine argumentată şi fundamentată”

Despre ce opinie e vorba?

„Teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioadă şi este comparabilă din punctul de vedere al acestor cerinţe cu alte teze de doctorat susţinute în aceeaşi perioadă.(…) În urma analizelor efectuate s-a constat că procedurile în urma cărora domnul Victor Ponta a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice au fost în acord cu legislaţia în vigoare în anul 2003 şi nu se poate susţine calificarea de plagiat”.

Raportul e semnat de vicepreşedintele Virgil Muraru.

Asta deoarece preşedintele Tudor Petrescu demisionase între timp din motive medicale. Potrivit Ecaterinei Andronescu CNE va fi condus, pînă la un nou Ordin, de vicepreşedinte. Numele experților sunt secretizate

Din cîte se vede, cheia verdictului în cazul lui Victor Ponta se află la Experţi.

Aceşti experţi înaintează Raportul pe 17 iulie 2012. Atrasă de aceşti experţi, constituiţi într-o Comisie, Gîndul din 17 iulie 2012 publică un interviu cu unul dintre experţi:

Avocatul Gheorghiţă Mateuţ.

La un moment dat are loc următorul dialog:

„Rep.: Cum aţi fost selectat în comisia de specialişti a Consiliului Naţional de Etică şi cine a mai făcut parte din ea? Gheorghiţă Mateuţ: Am fost selectat oficial. S-a trimis o solicitare la Universitate. Nu pot să vă spun cine a mai făcut parte. Cred că lista e oficială. Mai bine întrebaţi la CNE.”

Gîndul s-a interesat şi în legătură cu experţii. În urma investigaţiei, ziarul a publicat în 17 iulie 2012 următoarele:

„Subcomisia care a emis aseară un raport în care susţine că premierul Ponta nu a copiat în teza de doctorat a intrat în funcţiune pe 11 iulie, la solicitarea Consiliului Naţional de Etică. Purtătorul de cuvînt al Consiliului Naţional de Etică (CNE), Gabriela Catană, a declarat, în această dimineaţă, pentru Gândul că numele membrilor comisiei sunt secretizate de regulamentele CNE şi că «nici măcar informal nu ştie» cine sunt experţii care susţin că Ponta nu a plagiat.

La rândul său, Petru Andea, membru al CNE, a explicat, pentru Gândul, că raportul care îl disculpă pe Victor Ponta de plagiat are valoare unui «simplu punct de vedere». De altfel Raportul care spune că premierul nu a plagiat nu este semnat. Gabriela Catană, purtătorul de cuvânt al ANCS, în cadrul cărei funcţionează Consiliul Naţional de Etică, a explicat pentru Gîndul că CNE a decis la ultima şedinţă din data de 6 iulie să solicite un punct de vedere unui grup de experţi. Această subcomisie externă a Consiliului Naţional de Etică a fost activată pe 11 iulie şi este formată din specialişti în drept, profesori în cadrul Universităţilor din Iaşi, Timişoara şi Bucureşti. «CNE a hotărît în cadrul ultimei întîlniri să formeze o comisie de specialişti în domeniul dreptului care să analizeze această teză. Această comisie trage o concluzie şi înaintează un Raport către Consiliul Naţional de Etică. Această Comisie este formată din specialişti în drept de la Iaşi Timişoara şi Bucureşti. Această comisie de experţi a analizat teza de doctorat în funcţie de legislaţia care era în vigoare la momentul în care ea a fost susţinută», a declarat Gabriela Catană. (…)

Reprezentanţii CNE au declarat pentru Gîndul că numele membrilor comisiei de specialişti este confidenţial. De altfel, Gabriela Catană a precizat că nu poate spune nici dacă raportul prezentat de presă şi atribuit acestei comisii este real. «Potrivit articolului 33 al regulamentului de funcţionare al Consiliului Naţional de Etică, se prevede că rapoartele în analiză sînt confidenţiale. Nici eu nu ştiu cine face parte din această comisie de specialişti», a declarat Catană. Procedura prevede că raportul comisiei de specialişti va fi discutat în şedinţa de miercuri 18 iulie a Consiliului Naţional de Etică. «Luînd în calcul acest raport, membrii Consiliului Naţional de Etică îşi vor forma propria opinie şi vor lua o decizie. Se va face un nou raport care va fi transmis Direcţiei Juridice a Ministerului Educaţiei. Abia după această fază, decizia va fi făcută publică», a precizat Gabriela Catană.”

Cazul Victor Ponta ne lămureşte cîteva lucruri despre experţi:

1. Sînt desemnaţi de CNE.

2. Numele lor sînt secrete chiar şi după ce au redactat Raportul înaintat CNE.

3. Experţii în cazul Victor Ponta nu fac parte dintre experţii propii ai CNE.

Şi-n cazul Codruţei Kovesi Experţii sunt misterioşi

Dosarul Codruţei Kovesi e luat în discuţie de CNE în ziua de 27 iulie 2012.

De precizat ca duminica, 29 iulie 2012, avea loc Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu.

E mai mult decît interesant că şi în cazul Codruţei Kovesi cheia se afla la experţi. De data asta experţii sunt prezentaţi drept membri ai Comisiei Tehnice.

TVR info din 27 iulie 2012 favorabil, Codruţei Kovesi, scrie pe site în 27 iulie 2012:

„Un membru al Comisiei Tehnice a Consiliului Naţional de Etică a declarat pentru TVR Info că Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în lucrarea de doctorat, concluzia comisiei urmînd a fi validată de Consiliul Naţional de Etică, organism care va da verdictul în acest caz. Comisia tehnică convocată pentru analizarea tezei de doctorat a procurorului general a ajuns la concluzia că lucrarea nu este un plagiat. Opinia Comisiei tehnice a fost înaintată Consiliului Naţional de Etică, organismul care trebuie să dea soluţia oficială. Informaţia a fost confirmată, vineri, pentru TVR Info de un membru al Comisiei. Procurorul general Laura Codruţa Kovesi a fost audiată timp de aproape două ore de Consiliul Naţional de Etică în cazul acuzaţiilor de plagiat care i se aduc privind teza de doctorat.”

La rîndu-i Mediafax din 27 iulie 2012 invocă Experţii tehnici:

„Experţii tehnici ai Consiliului Naţional de Etică (CNE) au stabilit vineri că procurorul general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat, decizia urmînd să fie luată în considerare la şedinţa în care CNE va lua o hotărîre finală în acest caz, au declarat, pentru Mediafax, surse din CNE.”

Despre „experţii tehnici” şi despre audierea Codruţei Kovesi, Hotnews din 27 iulie 2012 aduce următoarele amănunte:

„Procurorul general Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza sa de doctorat, au stabilit experţii tehnici ai Consiliului Naţional de Etică (CNE), potrivit unor surse citate de Mediafax. Decizia acestor experţi va fi luată în discuţie de membrii Consiliului Naţional de Etică la următoarea şedinţă a acestora, cînd se va lua şi o decizie finală în acest caz. Amintim că acelaşi organism, Consiliul Naţional de Etică – a cărui componenţă a fost schimbată din temelii de fostul ministru Liviu Pop chiar înainte de a se pronunţa în cazul Ioan Mang – a anunţat în urmă cu o săptămînă în cazul lui Victor Ponta că nu a plagiat.

Vineri, 27 iulie, membrii Consiliului Naţional de Etică s-au întrunit în şedinţă. În jurul după-amiezii, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a fost audiată de membrii CNE – după ce Grupul de Investigaţii Politice condus de Mugur Ciuvică a acuzat-o că a plagiat în teza sa de doctorat.

La ieşirea de la audieri, Kovesi a declarat ca a înaintat «o mapă foarte consistentă de lucrări», care conţine şi «42 de anexe care depăşesc o sută de pagini, în care am dovedit că acuzaţiile care mi se aduc nu sînt reale». Gabriela Cătană, purtătorul de cuvînt al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică – ce asigură secretariatul CNE – a declarat pentru Mediafax ca membrii Consiliului nu îi vor cere procurorului general documente suplimentare, pentru că acesta a depus «destul de multe probe şi destul de convingătoare». Aceasta a precizat, însă, că nu se va da astăzi (vineri, 27 iulie – n.red.) decizia finală în cazul Laurei Codruţa Kovesi.”

Deşi membrii CNE par a fi fost convinşi că şefa Parchetului general n-a plagiat, totuşi, potrivit Mediafax din 27 iulie 2012, Gabriela Catană a declarat:

„Astăzi nu va fi o decizie finală în ceea ce priveşte sesizarea de plagiat şi nici data la care va fi următoarea şedinţă nu o ştim, a mai spus purtătorul de cuvînt al ANCS, Gabriela Catană.”

De ce n-au luat o decizie?

Răspunsul îl dă ziua de duminică, 29 iulie 2012.

Referendumul urma să aleagă apele.

Membrii Comisiei au vrut să vadă cum se vor alege ele.

Cînd are loc şedinţa următoare:

Pe 2 august 2012.

Potrivit Mediafax, şedinţa a decis că Codruţa Kovesi n-a plagiat:

„Consiliul Naţional de Etică (CNE) a decis, în şedinţa de joi, că procurorul general Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat, hotărîrea fiind luată în baza evaluării realizate săptămîna trecută de experţii tehnici ai CNE, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţii Consiliului. CNE este organismul aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, care a decis şi în cazul premierului Victor Ponta că nu avem de-a face cu un plagiat.

În şedinţă a fost asigurat cvorumul necesar, iar decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, au mai spus sursele citate. Potrivit reprezentanţilor CNE, experţii au luat relativ uşor această decizie, întrucît documentele prezentate erau foarte clare în sensul că teza de doctorat nu conţine elemente de plagiat, relatează Hotnews.ro.”

Cu toate acestea, şedinţa care decide are loc pe 5 septembrie 2012.

De ce?

Pentru că abia pe 21 august 2012 se știe sigur că Traian Băsescu a cîștigat și nu USL.

Membrii CNE nu riscă nimic.

Site-ul CNE conţine Raportul final 940 prin care verdictul e de neplagiat.

Raportul e adoptat prin Hotărîrea 941 a CNE din 5 septembrie 2012:

„Hotărîre

Nr. 941 din data de 05.09.2012

Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), întrunit în şedinţă de lucru la data de 05 septembrie 2012

Avînd în vedere prevederile art. 323 alin. (1) din Legea 1/2011 – a educaţiei naţionale şi prevederile art. 5 alin (1) şi art. 7 lit. f) şi f) ind. 1 din Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare; În temeiul prevederilor din art. 2 lit. (d) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, aprobat prin Ordinul nr. 4393/2012 al MECTS (Regulament), consolidat la data de 26.07.2012 prin Ordinul MECTS nr. 4835 şi cu respectarea prevederilor din art. 30 din Regulament. Luînd în considerare Raportul Final nr. 940 din data de 05.09.2012 şi supus spre aprobare la data de 05 septembrie 2012; HOTĂRĂŞTE

Articol unic: Se aprobă Raportul Final nr. 940 din data de 05 septembrie, privind soluţionarea sesizării înregistrată la CNECSDTI-ANCS cu nr. 606 din data de 25.05.2012, conform Anexei 1, parte integrantă din prezenta hotărîre. Cu respectarea prevederilor art. 31 alin (2) din Regulament, prezenta hotărîre se va supune avizării de către Direcţia Generală Juridică din cadrul MECTS, va fi transmisă către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, către ANCS, către conducătorul unităţii sau instituţiei şi către organismele ori persoanele îndreptăţite legal pentru aplicarea sancţiunilor recomandate. De asemenea, prezenta hotărîre se va publica pe site-ul web al CNECSDTI.

Vicepreşdinte

Vergil Muraru”.

Și-n cazul Codruța Kovesi dăm peste avocatul Gheorghiță Mateuț!

Aşadar, spre deosebire de cazul Victor Ponta şi cazul Ioan Mang, în cazul Codruţa Kovesi CNE a apelat la experţii proprii. Raportul se referă astfel la Raportul experţilor:

„Membrii CNECSDTI au analizat Raportul experţilor care relevă faptul că aceştia au luat în discuţie următoarele aspecte: – analiza cadrului legal în vigoare de la data admiterii pînă la data susţinerii publice a tezei de doctorat şi acordării titlului de doctor; – cadrul legal privind noţiunea de plagiat; – criterii de redactare a unei teze de doctorat; – poziţia doamnei Laura Codruţa Kovesi privind acuzaţiile de plagiat”.

Urmează două pagini şi ceva de Constatări (mult mai multe ca la Victor Ponta), încheiate astfel:

„În urma analizei efectuate s-a constatat că procedurile în urma cărora doamna Laura Codruţa Kovesi a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice au fost în acord cu legislaţia în vigoare în a nul 2011 şi nu se poate susţine calificarea de plagiat, acuzaţiile aduse de autorul sesizării fiind nefondate.

În urma discuţiilor şi analizei efectuate de către membrii CNECSDTI aceştia au aprobat constatarea experţilor”. Ca şi în cazul lui Victor Ponta dăm aici peste avocatul Gheorghiță Mateuţ. Gîndul din 27 iulie 2012 scria:

„Avocatul Gheorghiţă Mateuţ, membru al Comisiei de experţi a Consiliului Naţional de Etică a declarat pentru Gîndul că după ce a analizat teza de doctorat a procurorului general Codruţa Kovesi a constat că nu există nici o dovadă a plagiatului invocat. (…) «Constatarea noastră este că nu a plagiat. Noi însă am exprimat doar o opinie. În final Consiliul Naţional de Etică al Ministerului Educaţiei vor decide. (…) Reamintim că aceeaşi comisie de experţi din care face parte avocatul Gheorghiţă Mateuţ a arătat că premierul Victor Ponta nu a plagiat.”

Incitată de Scandal, Mediafax a realizat şi publicat în 24 septembrie 2016 o amplă anchetă printre foștii membri ai CNE:

„Membrii Consiliului Naţional de Etică, for care a stabilit că procurorul şef al DNA nu a plagiat în teza de doctorat, spun că au votat în baza raportului întocmit de specialiştii din comisia tehnică, experţi despre care Sebastian Ghiţă spune că nu s-au întîlnit niciodată, actul fiind un fals.

Cei care făceau parte din Consiliul de Etică ce a analizat lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi sînt Teodor Petrescu (Universitatea Politehnică din Bucureşti), Romiţă Iucu (Universitatea Politehnică din Bucureşti), Doru Vladimir Puşcaşu (SC CEPROCIM SA), Nicolae Burnete (Universitatea Tehnică Cluj), Mihai Vladimirescu (Universitatea din Craiova), Petru Andea (Universitatea Politehnică din Timişoara), Victor Stoica (Universitatea de Medicină şi Farmacie «Carol Davila» din Bucureşti), Horia Iovu (Universitatea Politehnică Bucureşti), Florin Ionescu (Steinbeis University Berlin), Paul Dobrescu (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative), Virgil Muraru (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare). (Aceeaşi din cazul Victor Ponta, cu excepţia lui Teodor Petrescu – n.n.) Membrii consiliului nu puteau fi înlocuiţi, însă pentru a avea cvorum în luarea unor decizii era necesară prezenţa a opt dintre aceştia. Aşa că nu toţi cei care făceau parte din consiliu au participat la şedinţa în cadrul căreia s-a stabilit că actualul procuror şef al DNA nu a plagiat în teza de doctorat.

«Nu, nu am făcut parte. Nu am participat la nicio şedinţă. Eu nu puteam să fac parte pentru că deţineam şi o funcţie oficială. Mi-am dat demisia după aceea numire. Lista a fost anunţată atunci, dar am adus la cunoştinţă că nu pot să fac parte. Nu am de unde să ştiu pentru că nu am fost niciodată invitat», a declarat pentru Mediafax Romiţă Iucu (Universitatea Politehnică din Bucureşti).

«Eu am fost numit, dar nu am putut să particip la această chestiune din motive personale. Mi-am dat demisia. Eram într-o perioadă proastă din punct de vedere al sănătăţii. De cînd am fost numit nu m-am prezentat în aceea comisie. Nu ştiu, nu mă întrebaţi. Bănuiesc că s-a întrunit, era o comisie numită de ministru», a precizat pentru MEDIAFAX Teodor Petrescu (Universitatea Politehnică din Bucureşti).

Alţii, care şi-au pus semnătura pe decizie, susţin că, nefiind specialişti în drept, s-au bazat pe raportul comisiei tehnice, adică al specialiştilor în drept.

«Am făcut parte din Consiliul Naţional de Etică. Conform procedurilor, Consiliul Naţional de Etică, pentru anumite cazuri, solicită comisiei de experţi. În cazul acesta, ministerul a desemnat o comisie de experţi care a prezentat un raport. Eu, ca profesor de Electrotehnică, nu pot să judec pe fond un raport al unei comisii de experţi, toţi experţi în Drept, dar raportul a servit drept bază pentru decizia Consiliului Naţional de Etică, decizie care, de asemenea, a fost trimisă la minister întrucît noi, neavînd personalitate juridică, şi, conform legii, răspunderea juridică revine ministerului şi ministerul a luat decizia pe care a considerat-o legală, în baza raportului nostru. Deci, noi în baza Raportului experţilor, am întocmit un Raport al Consiliului Naţional de Etică pe care l-am înaintat ministerului şi ministerul a decis. Experţii nu făceau parte din Consiliul Naţional de Etică, erau din afară. (…) Jurnaliştii Mediafax au încercat să ia legătura şi cu alţi membri ai Consiliului de Etică însă aceştia nu au putut fi contactaţi. În anul 2012, cînd comisia tehnică, formată din specialişti în drept, a emis raportul care atesta că Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în lucrarea de doctorat, avocatul Gheorghiţă Mateuţ declara pentru Gândul.info: «Constatarea noastră este că nu a plagiat. Noi însă am exprimat doar o opinie în final Consiliul Naţional de Etică al Ministerului Educaţiei vor decide. Lucrările acuzate de plagiat sînt de fapt lucrări publicate anterior de către procurorul general», precizarea fiind făcută în calitate de membru al comisiei respective. Contactat de Mediafax după autodenunţul lui Sebastian Ghiţă, potrivit căruia el şi alţi demnitari ai statului au participat la măsluirea raportului tehnic de expertiză a lucrării de doctorat, avocatul Gheorghiţă Mateuţ susţine că nu îşi aminteşte să fi făcut parte din comisie.

«Părerea mea este că lucrările de drept nu pot fi originale sută la sută. Important este să se facă trimitere. Dacă sînt opinii, ele trebuie să fie argumentate. Nu am de unde să ştiu, nu mai ştiu. Eu nu am făcut parte din comisie.»”

Cazul Victor Ponta și Cazul Codruța Kovesi – asemănări și deosebiri

Cazul Victor Ponta şi Cazul Codruţa Kovesi au multe note asemănătoare, ivite din procedurile asemănătoare:

1. În ambele cazuri, membrii CNE votează fără să se priceapă la Drept, ei chiar recunoscînd asta. Temeiul votului e dat – potrivit propriilor declaraţii – de Raportul experţilor. 2. În ambele cazuri, experţii rămîn necunoscuţi şi azi. 3. În ambele cazuri, avocatul Gheorghiţă Mateuţ apare printre experţi sau mă rog vorbeşte în numele lor. 4. În ambele cazuri componenţa CNE e aceeaşi. E o componenţă stabilită de Ordinul ministrului din 8 iunie 2012 prin care Guvernul Victor Ponta îşi asigură oamenii în CNE. 5. În ambele cazuri, Raportul e semnat de Virgil Muraru, vicepreşedinte al CNE şi nu de preşedinte. Explicaţia e următoarea: Pe 13 iulie 2012, preşedintele Teodor Petrescu demisionează din motive medicale. Şedinţele dedicate lui Victor Ponta sînt conduse de vicepreşedintele Virgil Muraru. Potrivit unei declaraţii date Mediafax de Ecaterina Andronescu, funcţia e îndeplinită de vicepreşedinte. Pe 26 iulie 2012, Ecaterina Andronescu dă OM 4835/25 iulie 2012, MO 520/26 iulie, prin care preşedinte e numit Paul Dobrescu. Rămîne o ciudăţenie faptul că preşedintele Paul Dobrescu se derobează de la semnarea documentelor. Paul Dobrescu trăieşte. Nu pricep de ce nimeni nu-l întreabă ce-a fost în 2012. 6. În ambele cazuri, ministrul Educaţiei e Ecaterina Andronescu. Potrivit legii, CNE e direct subordonat Ministerului. Se presupune că ambele cazuri au fost pilotate de Ecaterina Andronescu. Omul de casă al Ecaterinei Andronescu e Mihnea Costoiu. Chiar dacă el n-avea nici o funcţie în minister prin relaţiile sale apropiate cu Ecaterina Andronescu, era un spălător de rufe murdare al acesteia. Deşi „albirile” celor doi trec prin aceleaşi proceduri, există totuşi unele deosebiri, ţinînd – din cîte-mi dau eu seama – de lucrul de mîntuială care a fost albirea Codruţei Kovesi.

Astfel, în timp ce lui Victor Ponta i se dă verdictul pe loc, Codruţa Kovesi e obligată să aştepte pînă pe 5 septembrie 2012. Prestaţia CNE în cazul Codruţa Kovesi e plină de ciudăţenii: Teoretic, cazul e rezolvat încă din 27 iulie 2012, cînd Codruţa Kovesi e audiată şi se dau pe surse informaţii despre Raportul pozitiv al experţilor. Cu toate aceste, CNE are încă două şedinţe în chestiunea Kovesi: pe 2 august 2012 şi pe 5 septembrie 2012. Presa dă ştirea că Şedinţa din 2 august a decis în favoarea Codruţei Kovesi. Cu toate acestea, potrivit Hotărîrii nr. 941 abia la şedinţa din 5 septembrie 2012 se adoptă Raportul nr. 940, favorabil Codruţei. Peste o lună? De ce? După şedinţa dedicată lui Victor Ponta, membrii CNE ies cu explicaţii în presă. În cazul Codruţa Kovesi tac chitic, abia acum în 2016, provocaţi de presă unii amintindu-şi cîte ceva.

Deşi Raportul CNE în cazul Codruţa Kovesi invocă Raportul Experţilor, spre deosebire de Victor Ponta, acest Raport nu e înregistrat la CNE.

În cazul Victor Ponta presa, angajată de partea lui Traian Băsescu în bătălia Suspendării, contestă verdictul CNE. În cazul Codruţa Kovesi, presa admite verdictul dar nu pentru că e convinsă se asta, ci pentru că la vremea respectivă Codruţa Kovesi nu avea de partea ei cătuşele. De fapt, întregul scandal e tratat de presa băsistă în stil neutru, spre deosebire de azi, cînd se face campanie pentru albirea şefei DNA.

Articol postat inițial pe Cristoiublog.ro