În ultimii ani au apărut noi indiceecare îi fac să creadă că, la un moment dat, pe planeta Marte a existat apă, idee care la rândul ei stă la baza teoriei conform căreia Marte a găzduit cândva viață. Robotul Curiosity a trimis imagini de la fața locului pe baza cărora cercetătorii de la NASA au ajuns la concluzia că Craterul Gale, unde se află Curiosity, a găzduit cu mulți ani în urmă o oază. Examinând datele primite de la Curiosity, care a studiat sedimentele din Craterul Gale, oamenii de știință cred că acestea conțin săruri minerale, ceea ce înseamnă că aici ar fi existat lacuri sărate. Pietrele cu săruri minerale sunt rezultatul condițiilor fluctuante de pe Marte, care a trecut de la un climat umed la cel deșertic înghețat de astăzi.

Acele săruri au fost găsite într-o secţiune de roci sedimentare cu înălţimea de 150 de metri, denumită „Sutton Island”, pe care roverul Curiosity a analizat-o în 2017.

Pe baza unor crăpături şi fisuri în scoarţa marţiană, observate în situl denumit „Old Soaker”, inginerii de la California Institute of Technology (Caltech) ştiau deja că acea zonă trecuse prin perioade succesive de secetă, însă sărurile din Sutton Island sugerează şi faptul că apa a existat acolo în alte perioade, permiţând acumulările de minerale.

„Ne-am dus în craterul Gale, pentru că el conservă acea înregistrare unică a modificărilor de pe Marte”, a precizat coordonatorul studiului, William Rapin, cercetător la Caltech.

„Înţelegerea momentului şi a modului în care clima unei planete a început să evolueze reprezintă o piesă dintr-un alt puzzle: Când şi pentru cât de mult timp a putut Marte să întreţină viaţa microbiană la suprafaţa sa? ”, a adăugat profesorul american.

Depozitele de săruri minerale reprezintă indicatoare ale nivelului apei, create de fluctuaţiile de climă, pe măsură ce Marte s-a transformat dintr-o planetă umedă în deşertul îngheţat care este în zilele noastre, potrivit aceluiaşi studiu.

 

 

Te-ar putea interesa și: