Ultima masă a unui dinozaur de 1.360 de kilograme și 5,5 m lungime este atât de bine conservată în stomacul fosilizat al animalului, încât oamenii de ştiinţă au aflat cu precizie ce a mâncat acesta chiar înainte să moară, în urmă cu 112 milioane de ani, relevă studiu publicat miercuri în Royal Society Open Science, transmite Live Science, citată de Agerpres.

Este vorba de un dinozaur din specia Borealopelta markmitchelli, un tip de nodosaur din Cretacicul Inferior. O serie de circumstanţe extraordinare au dus la conservarea excelentă a acestuia. Imediat după ce a murit, arată cercetătorii, cadavrul a fost luată de apa mării. Trupul a plutit până s-a instalat procesul de descompunere, după care s-a scufundat într-o zonă foarte săracă în oxigen şi, astfel, ideală pentru conservare.

Oasele mari și puternice au făcut un scut în jurul organelor interne, astfel că prădătorii marini nu s-au putut înfrupta. Dincolo de scheletul perfect păstrat, conţinutul stomacului dinozaurului s-a conservat excelent. Acum, oamenii de știință au putut descoperi ce a mâncat animalul înainte să moară a fost excelent conservat, la fel ca şi restul animalului.

Analiza stomacului său, care avea dimensiunea unei mingii de fotbal, arată astfel: aproximativ 88% din hrană a fost material vegetal (frunze), 7% tulpini de plante, 6% cărbune. Cea mai mare parte a frunzelor proveneau de la diverse soiuri de ferigi leptosporangiate și de la cicadofite, iar foarte puţine frunze proveneau de la conifere, arată David Greenwood, profesor de biologie la Brandon University din Manitoba, Canada şi co-autor al acestui studiu.

Fragmentele de cărbune descoperite în stomacul acestui nodosaur sugerează că animalul şi-a mâncat ultima masă într-o zonă unde avusese loc un incendiu de vegetaţie cu 6 – 18 luni înainte. O ipoteză e că animalul prefera să se hrănească cu plante tinere (şi nutritive) care cresc după incendii.

Pe de altă parte, gastroliții sau pietrele stomacale descoperite, cu dimensiuni ce variau de la cea a unei boabe de mazăre la cea a unui grapefruit, fuseseră ingerați cu rolul de a-l ajuta în digestia plantelor fibroase pe care le mânca. Și azi există păsări înghit pietricele în același scop.

”Aceste rămăşiţe sunt extraordinar de bine conservate. Putem vedea chiar şi detalii celulare ale plantelor cu care s-a hrănit”, a relatat Caleb Brown, coordonator al acestui studiu, curator la Muzeul de Paleontologie Royal Tyrrell din Alberta, Canada, mai arată sursa citată.

Fosila acestui dinozaur a fost descoperită de mineri în 2011, în mina Suncor din Alberta. Ea este aproape completă, lipsind doar coada animalului şi picioarele din spate. Paleontologii susțin că e fosila cel mai bine conservată a unui dinozaur cu ”armură” osoasă descoperită vreodată. Până în prezent paleontologii au descoperit doar 10 conţinuturi stomacale fosilizate ale unor dinozauri ierbivori, dar în cazul a două treimi dintre aceştia nu se ştie sigur dacă este vorba chiar de conţinut stomacal.

Sursa foto: Royal Tyrrell Museum of Palaeontology/livescience.com