Descoperire revoluționară a cercetătorilor de la Universitatea British Columbia din Canada. Potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature Geoscience, reţelele de văi descoperite pe „Planeta Roşie” ar fi putut să fie sculptate de către gheţari.

Rețeaua de văi marţiene descoperite în anul 1971 de sonda americană Mariner 9 continuă să îi fascineze pe oamenii de ştiinţă. Potrivit teoriei dominante, văile ar fi consecință unei eroziuni a solului marţian. Cauza ar putea fi apa care ar fi curs la suprafaţa „Planetei Roşîi” acum multe miliarde de ani. Acest lucru ar indica existenţa a unei clime calde şi umede.

Marte a avut în trecut apă din abundenţă

În comunitatea ştiinţifică este aproape unanim admis că Marte a avut în trecutul său apă din abundenţă în stare lichidă. Planeta avea lacuri, râuri şi chiar un ocean vast, care ar fi acoperit majoritatea câmpiilor din emisfera nordică a acestei planete.

„De aproximativ 40 de ani, presupunem că râuri curgeau în trecut pe Marte. Ele erodau solul şi au creat toate acele văi”, a explicat Anna Grâu Galofre, cercetătoare la Universitatea British Columbia din Canada. Ea este şi coordonatoare a studiului.

„Însă există sute de văi pe Marte. Iar ele sunt foarte diferite unele de altele”, a mai spus specialista, într-un comunicat al universităţii canadiene. Ea a sugerat că procese diferite au putut determina apariţia văilor marţiene.

Pentru a afla mai multe informaţii despre ele, cercetătorii canadieni şi americani au analizat cu ajutorul unui algoritm peste 10.000 de văi marţiene. Ei au evidenţiat, pentru unele dintre ele, o asemănare cu canalele subglaciare de pe insula Devon. Insula este situată în teritoriul canadian Nunavut, la aproximativ 1.500 de kilometri de Polul Nord.

În acelaşi fel, anumite văi marţiene ar fi putut fi fasonate, în urmă cu 3,8 miliarde de ani, de către gheţari. Mai exact, de scurgerea apelor rezultate din topirea gheţii.Clima de atunci ar fi putut fi, deci,mult mai rece decât estimările actuale ale oamenilor de ştiinţă. Iar gheaţa ar fi putut fi prezentă la suprafaţa „Planetei Roşîi”. Potrivit autorilor studiului, vestea bună este că gheaţa poate acționa ca un protector al acestor canale. Iar astfel de condiţii ar fi putut favoriza apariţia unor forme de viaţă în trecutul îndepărtat al planetei Marte, potrivit agerpres.ro.