Noua serie de emisiuni Evenimentul Istoric dedicate preistoriei României și realizate de Leonardo Tonitza este o incursiune în sânul unei lumi din care ne-au rămas doar frânturi. Când tehnologia ăți atinge limitele apare un factor de grație, el se numește revelație. Al doilea episod dă detalii extrem de interesante despre modul în care o fortificație neolitică descoperită pe teritoriul județului Sibiu a prefigurat colonizarea întegii Europe pornind din spațiul estic.
„Este o lume care a dispărut, dar care a rămas în noi", a punctat gazda emisiunii despre obiectivul seriei de emisiuni plasate sub sloganul Viața trăită sub zei.
În primul episod eruditul arheolog și profesor Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu, a vorbit despre descoperirile unicat din situl arheologic de la Cristian I și despre artefacte uimitoare care trebuie să fie cunoscute de cât mai multă lume. Al doilea episod a fost dedicat descoperirii senzaționale de pe Șantierul Cristian 3, aflat la numai 1 km de situl ritualic de la Cristian 1. „A apărut total uimitor pt noi, nu credeam că există în acest areal. La 400 de ani după existența sitului de la Cristian 1, neoliticii au revăzut această zonă. Este o evoluție", a explicat profesorul Luca.
Cultura Wittenberg s-a suprapus peste fortificația neolitică
Expertul a asociat situl Cristian 3 ca semn de cea mai veche fortificație neolitică de pe teritoriul Europei cu cultura Wittenberg, descoperită pe dealul cetății de lângă Sighișoara. „Am avut șansa că peste cetatea neolitică s-a așezat cel mai mare sat Wittenberg din Transilvania", a punctat specialistul. Acesta a oferit detalii despre structura fortificației neolitice: resturi de case, un sanctuar uriaș al neoliticului cu 3 vetre, garduri masive tip palisade care atestă de o apărare la nivel tribal. În interiorul acestor fortificații se adăposteau animalele, fiind descoperite planuri de gropi, dar și statui de piatră cioplită și șefluită din zăcăminte de lemn fosil peste 30.000 ani.
Templul neolitic de la Parța
„Sunt copii foarte clare după elemente din epoca mezolitică, dar mult mai târzii. Elemente de fortificații s-au descoperit și până acum, doar că modul de a săpa prin secțiune nu te lăsa să vezi mai mult de 2-3 metri. Am avut șansa să dezvelim o suprafață foarte mare. Cele mai importante secțiuni sunt cele dedicate altarului", a declarat Sabin Luca moderatorului Leonard Tonitza.
Fortificația de la Cristian 3 anticipează fenomenul Stonehenge și colonizarea Europei
Acesta a descris un sceptru, una dintre cele mai vechi piese perforate găsite în România, cu atribute ritualice ale puterii, dar și piese de schimb premonetare sau o piesă zoomorfă. „Acum observăm cât de mult semănăm cu neoliticul. Odată ce aceste divinități în piatră dispar se pornește colonizarea întregii Europe dinspre est spre restul lumii. Stonehenge se naște la o mie de ani după această fortificație. Aici sunt descoperite cele mai vechi amprente ale acestor popoare care vin dinspre Orient".
Un alt aspect interesant al acestei descoperiri este legătura subtilă dintre agrarianism și creștinism. Printre simbolurile creștinismului se află sâmburele sau spicul de grâu. "Legătura cu miracolul nașterii omului este miracolul anual al vegetației. Cerealele încep să fie exploatate, de aici acest cult. Agrarianismul reprezintă o bază a acestei evoluții care astăzi e creștinismul. Sunt tinere animale îngropate, este o hrănire ritualică, iar curățenia de primăvară în locuințele neolitice se făcea prin îngropări, o adunare forțată și inegală de resturi
Femeia și crucea, simboluri cheie ale neoliticului
Un alt atribuit specific al acestei culturi sunt statuete de lut cu atribute feminine, idoli cu rol de divinitate. Baza societății în neolitic e femeia, a precizat profesorul Luca. Atributele bărbătești încep să apară în paleoliticul dezvoltat, când unele reprezentări pot să fie catalogate masculine, cele mai sigure apărând abia în vremea culturii Cucuteni. Perioada neoliticului e momentul înfloririi civilizației vechii Europa, a punctat invitatul emisiunii EVZ Istoric.
Pe de altă parte, încă din neoliticul vechi pe fundul vaselor apar o mulțime de cruci, care sugerează un dans, o horă a binelui, dar apare și zvastica inversă ca semn al demonizării. „Lumea agrarianismuluii ne bântuie. Limbajul lor articulat e contemporan cu nașterea lui Homo sapiens. Apare sentimentul apartenenței. Al proprietății. Casele nu mai sunt comune, sunt îngropate. Se pun bazele moralității și ale structurii unei societăți", a explicat directorul Muzeului Brukenthal.
Ediția integrală a emisiunii poate fi vizionată aici: