Deputatul Ujeniuc, gafă juridică à la Norica Nicolai

Deputatul Ujeniuc, gafă juridică à la Norica Nicolai

În 1984, politicianul PNL a fost destituit din fruntea Judecătoriei Giurgiu, fiind găsit responsabil pentru trimiterea greşită în închisoare a unei bătrâne.

Evenimentul zilei“ şi „Miliţ ia spirituală“ continuă seria dezvăluirilor privind trecutul comunist al unor politicieni care au activat ca magistraţi înainte de Revoluţie. Astăzi, Dragoş Ujeniuc - deputat liberal până în decembrie 2006, independent până la finele lui 2007, democrat-liberal până la începutul lui februarie a.c., şi acum, din nou, parlamentar PNL.

În anii ’70, Ujeniuc a fost coleg de armată cu fostul spion Liviu Turcu, a judecat procese la faţa locului şi era considerat un apă- rător înfocat al avutului obştesc.

Mapa profesională trădează, însă, similitudini cu experienţa colegei sale de partid, Norica Nicolai (fostă Clinci). În urmă cu 25 de ani, Dragoş Ujeniuc a fost destituit din funcţia de preşedinte al Judecă- toriei Giurgiu pentru că a trimis, greşit, o bătrână în puşcărie.

Ne puteți urmări și pe Google News

În loc de puşcărie, muncă la CAP

Episodul e relatat într-o notă de trei pagini a Direcţiei de Organizare din Ministerul Justiţiei (MJ), din iulie ’84. Astfel, pe 24 octombrie 1983, este trimisă în judecată „inculpata Petre Petra, zisă a lui Frâncoci, (...) reţinându-se în sarcina sa că, în urma unei percheziţ ii domiciliare, la data de 17 septembrie 1983, organele de miliţ ie i-au găsit 4 saci cu cantitatea de 120 de kg de sămânţă de floareasoarelui, în valoare de 346,50 lei, despre care inculpata a declarat că a sustras-o în repetate rânduri de pe terenul C.A.P Vărăşti“.

Paguba a fost recuperată şi fapta recunoscută. Potrivit sentinţ ei, ţăranca de 65 de ani scapă ieftin: opt luni de închisoare, dar „executarea pedepsei să se facă fără privare de libertate, prin muncă la C.A.P. Vărăşti“.

„Trecut în alt sector de activitate“

În februarie ’84, recursul procurorilor s-a judecat în lipsa femeii, dar sentinţa a rămas aceeaşi: în loc de puşcărie, „muncă productivă“ la acelaşi C.A.P. Fără a verifica atent sentinţele, o grefieră şi un judecător stagiar au semnat însă emiterea mandatului de arestare.

La acea dată, Dragoş Ujeniuc era preşedintele Judecătoriei Giurgiu şi ar fi trebuit să verifice mandatul de executare a sentinţei. Pe 8 martie, bătrâna de 65 de ani a fost încarcerată în arestul Miliţiei, de unde a ajuns în penitenciarul Bucureşti. A rămas acolo 68 de zile, până pe 15 mai 1984, când a fost eliberată condiţionat.

Ancheta Ministerului Justiţiei a găsit patru vinovaţi: judecătorul stagiar Nicolae Trăistaru, cel delegat, Mircea Ciujdel, grefiera Nuţi Chirea şi preşedintele judecătoriei, Dragoş Ujeniuc.

Concluziile raportului sunt clare: „Se mai fac de asemenea vinovaţi (...) Ujeniuc Dragoş care, ştiind că grefiera cu executările penale este ajutată la lucrări de o altă persoană, nu a organizat şi nu a verificat personal nici pe judecătorul delegat şi nici pe grefiera ce răspunde de biroul de executări penale al judecătoriei“.

Prin urmare, măsura luată a fost usturătoare: „În sarcina preşedintelui Judecătoriei Giurgiu s-au mai constatat şi alte abateri, motiv pentru care a fost trecut în alt sector de activitate“, se arată în nota Ministerului. Varianta lui Ujeniuc e alta: „A fost manevra Securităţii, pentru că aveam prieteni de familie în Germania“.

„Nu aveam nicio atribuţie“

Totuşi, în 2008, politicianul Ujeniuc nu îşi mai aminteşte cazul din ’83-’84. Chiar şi aşa, consideră că vina ar fi doar a grefierei. „Ca preşedinte, nu aveam nicio atribuţ ie“, comentează deputatul PNL.

În nota explicativă dată pe 27 iunie ’84, Dragoş Ujeniuc califica „greşeala semnalată ca foarte gravă“, dar se justifica, bâlbâindu-se puţin: „Au fost situaţii numeroase (...) în care - datorită volumului mare de lucrări - părăseam sediul instanţei noaptea târziu, uneori chiar după miezul nopţii“.

ANII '70 - '80

Dor de procese la faţa locului

Cariera de magistrat a liberalului Dragoş Ujeniuc a cunoscut şi „procesele la faţa locului“, când şedinţele nu se ţineau la tribunal, nici la judecătorie, ci la sate. Localnicii erau strânşi la căminul cultural de miliţieni şi activiştii de partid şi asistau la împărţirea unor pedepse „exemplare“. Conform unei fişe din 1980, Dragoş Ujeniuc era „preocupat pentru apărarea avutului obştesc, manifestând fermitatea necesară în aplicarea legii şi ia măsuri legale pentru întregirea patrimoniului unităţilor socialiste păgubite“. În acest sens, documentul arată că participase, în acel an, la patru astfel de procese.

„Mergeam la căminul cultural, mai mult pe crime şi accidente rutiere. Făceau impresie şi erau parte din munca de prevenire, demnă de luat în seamă“, ne-a declarat deputatul. Şi adaugă nostalgic: „Procese la faţa locului nu trebuie calificate o meteahnă comunistă. Şi azi există procese care ar trebui judecate la fel“.

ARMATA În pluton cu spionul Liviu Turcu

Tinereţea politicianului liberal punctează însă o activitate intensă şi pe linia „cultural-educativă“, fiind un model pentru cetăţenii intraţi în PCR. Într-o notă se argumenta şi de ce: „Dragoş Ujeniuc este membru de partid din ianuarie 1972, răspunde la chemările organizate şi se achită de sarcini în bune condiţiuni. (...) A activat în resortul muncii culturale, conducând colectivul de teatru studen- ţesc, iar în prezent este membru în Comitetul UTC pe întreprindere şi al Comitetului orăşenesc“.

„Ne feream de el“

Dragoş Ujeniuc şi-a satisfăcut stagiul militar ulterior primirii în partid, în perioada martie-septembrie 1974. Aici apar două surprize: pe de-o parte, locul în care a făcut armata - UM 01150 Bucureşti. Astăzi, acesta este chiar codul cabinetului ministrului apărării, Teodor Meleşcanu.

Apoi, unul dintre colegii săi de pluton - fostul spion DIE Liviu Turcu (foto). „Ne feream de el. După cum punea întrebă ri şi se prezenta la orele de educaţ ie politică, noi toţi aveam impresia că mai ciripeşte la Securitate“, îşi aminteşte Ujeniuc. Liviu Turcu a fost recrutat în DIE încă din 1976 şi a defectat în SUA în 1989, când a şi fost condamnat la moarte de acelaşi magistrat care l-a condamnat şi pe Nicolae Ceauşescu.

Acum doi ani, fostul spion a prezentat o listă a politicienilor care sunt ofiţeri acoperiţi.