Camera deputaților. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Camera Deputaților a respins miercuri propunerea grupurilor AUR și POT de a institui o comisie de anchetă pentru clarificarea circumstanțelor și responsabilităților care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, potrivit Agerpres. Decizia vine într-un moment descris de inițiatori ca fiind „cel mai controversat episod electoral din ultimii 35 de ani”.
În aceeași ședință, a fost respins și un proiect legislativ al AUR și S.O.S. România care viza limitarea atribuțiilor Curții Constituționale în procesul electoral.
Anularea scrutinului, motiv de dispută politică
În expunerea de motive, parlamentarii AUR și POT au susținut că „anul 2024 a adus un precedent fără echivalent în istoria post-decembristă a României – anularea alegerilor prezidențiale”. Aceștia au precizat că, pentru prima dată după 1989, „milioane de voturi exprimate liber de cetățeni au fost aruncate la coș printr-o hotărâre a Curții Constituționale, urmată de măsuri administrative adoptate de Biroul Electoral Central și de Autoritatea Electorală Permanentă”.
Potrivit documentului, „în urma turului 1 al alegerilor, a existat un câștigător clar: domnul Călin Georgescu, susținut de o largă majoritate a electoratului. Toate datele, inclusiv sondajele independente și dinamica campaniei, indicau faptul că acesta urma să câștige și turul 2”.
„Procesul electoral a fost însă brusc întrerupt, turul 2 fiind stopat în timpul votării, iar întreaga procedură democratică a fost anulată. În lipsa unei informări transparente, opinia publică, mediul politic și partenerii internaționali nu cunosc nici până astăzi: cine a inițiat procedurile de anulare, care au fost probele și documentele ce au fundamentat deciziile, dacă s-au respectat principiile constituționale și regulile democratice, dacă instituțiile statului și-au depășit atribuțiile constituționale și dacă anularea a fost rezultatul unor presiuni interne sau externe”, se mai arată în expunerea de motive.
Inițiatorii au afirmat că anularea scrutinului „a urmărit un scop politic clar: împiedicarea accesului la funcția supremă în stat a unui candidat incomod pentru establishment și ‘înfiletarea’ la Cotroceni a unui om al sistemului”.
George Simion propune ca Pilonul II să fie opțional. Sursa foto: Captură video
Propunerea legislativă pentru limitarea CCR
Tot miercuri, deputații au respins și proiectul legislativ al AUR și S.O.S. România de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (CCR). Acesta prevedea ca invalidarea unui tur de scrutin să fie posibilă doar pe baza unei contestații temeinic motivate și exclusiv pentru fraude grave, eliminând posibilitatea anulării din oficiu.
La vot s-au înregistrat 206 voturi „pentru” respingere, 80 „împotrivă” și 11 abțineri. Potrivit textului, „rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României este validat sau invalidat de CCR numai în baza probelor și conform dispozițiilor din lege pentru alegerea președintelui”.
Inițiativa prevedea și că „invalidarea oricărui tur se poate face numai în baza unei contestații temeinic motivate și pentru motive constând în fraude grave, nefiind posibilă atât revenirea asupra hotărârii pronunțate, cât și invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea unui tur de scrutin”.
George Simion, a criticat dur decizia plenului
Liderul AUR, George Simion, a criticat dur decizia plenului. „Președintele numit, Nicușor Dan, trebuie să dea seama pentru felul în care prezintă public dovezile despre anularea alegerilor. Le-ați văzut cu toții, nu?”, a spus acesta.
Simion a mai afirmat că „ați ales să mențineți Curtea Constituțională în procesul electoral la alegerile prezidențiale. Ați respins acest proiect de lege al opoziției după cum astăzi, în Parlament, în ciuda afirmațiilor pompoase ale Alinei Gorghiu, ați ales să puneți gunoiul sub preș cu privire la hărțuirea sexuală a studentelor. Astăzi, un om care a câștigat alegerile este chemat la IPJ pentru controlul judiciar (...), asta este forma voastră de a opri orice reformă în statul român”.
În privința proiectului legislativ, decizia finală va aparține Senatului, care este cameră decizională.
