Elveţianul Henri Sterlin, reputat specialist in istoria artei, a fost primul care a susţinut că vrestitul bust al lui Nefertiti, aflat la Berlin, este un "fals"fabricat în 1912 pentru teste de policromie.
"Se adună din ce în ce mai multe indicii care ne permit să spunem că este <<imposibil>> ca bustul reginei egiptene, de o frumuseţe legendară, să fie vechi de 3400 de ani", a declarat specialistul elveţian, care după şi-a publicat cartea "Bustul lui Nefertiti, o înşelătorie a egiptologiei?". în 2009.
Potrivit lui Stierlin, autor a zeci de lucrari despre Egipt, Orient si lumea islamică veche, bustul a fost fabricat pe şantierul aflat chiar pe situl arheologic Tell el-Amarna, unde s-ar fi făcut descoperirea, în 1912, de artistul Gerardt Marks, la iniţiativa arheologului german responsabil cu săpăturile, Ludwig Borchardt. Arheologul dorea să facă un portret al reginei purtând celebra sa tiară, pe baza numeroaselor reprezentări ale acesteia, care fuseseră deja descoperite. Borchardt dorea şi să facă teste de policromie cu pigmenţii vechi descoperiţi în timpul săpăturilor, scrie Stierlin. Bustul a fost atât de reuşit încât, în momentul unei vizite la reşedinţa lui Borchardt, un prinţ german nu şi-a putut reţine entuziasmul, lâudând „opera antică”. De teamă să nu îşi jignească oaspetele, arheologul ar fi continuat şarada care, de altfel, a durat până în prezent.
„Borchardt a pastrat bustul în holul casei sale timp de 10 ani. Este evident că ştia că este un fals. E ca şi cum eu aş pastra în holul casei, timp de un deceniu, masca mortuară a lui Tuttankhamon”, a concluzionat Stierlin.
Ne puteți urmări și pe Google News
"Nu expunem in vitrinele noastre opere de o autenticitate îndoielnica pentru cei aproximativ 700.000 vizitatori pe care îi primim anual", a reacţionat Dietrich Wildung, director al Muzeului Egiptean din Berlin, care găzduia bustul. "O tomografie, analize materiale şi o documentaţie completă a istoriei sale (a bustului, n.r.) ăi dovedesc autenticitatea", a mai spus el.
Însă, scanarea bustului lui Nefertiti,câţiva ani mai târziu a scos la iveală un model calcaros, o alşă faţă a reginei, aflată la interior, faţă de cea cunoscută de lumea întreagă. Deşi regina avea trăsături armonioase, aceaste sunt departe de matriţa descoperită de arheologi.
Primii care au avertizat asupra faptului că este imposibil ca regina să fi fost atât de frumoasă sunt cercetătorii germani, care cu ajutorul unui tomograf au arătat că obrajii lui Nefertiti, ce a murit când avea între 29 şi 38 de ani, nu erau atât de proeminenţi, nasul său era cocoşat, avea multe cute în jurul gurii şi în obraji, iar colţurile pleoapelor nu erau atât de curbate.
Încă de la prima sa expunere publică în 1923, bustul a atras mii de admiratori din întreaga lume datorită preciziei simetrice cu care a fost sculptat. Bustul a fost descoperit la Tell el-Amarna, capitala de scurta durata a soţului lui Nefertiti, faraonul Akhenaton (cunoscut şi ca Amenofis al IV-lea). Despre Nefertiti se crede că ar putea fi chiar mama lui Tutankamon.
Recomandările noastre
