Și nu doar pasionații ne ciuruiesc animalele sălbatice, ci și afaceriștii care știu că ciocârlia este considerată o delicatesă în restaurantele de top ale Europei. Recent, Ministerul Apelor și Pădurilor a dat liber la împușcat peste 430.000 de ciocârlii de câmp, sub pretextul că „ne crește economia din cazările vânătorilor străini și a vânzărilor de suveniruri”. Căci despre taxa pentru 50 de păsări ucise din această specie nu se poate spune că aduce mari sume, un singur exemplar valorând un amărât de euro.

În 2017, grănicerii ungari au descoperit, aproape de Szeged, un camion provenit din România în care erau peste 10.000 de păsari cântătoare moarte. Captura cuprindea mai multe specii, dintre care majoritatea erau ciocârlii, dar și privighetori, gușă-vânată, sticleți, sturzi, vrăbii de trestie sau codobature, aceste păsări fiind protejate de lege, în temeiul unor tratate internaționale. Potrivit The Telegraph, peste un milion de astfel de păsărele sunt ucise în fiecare an pentru a fi mâncate în Cipru, Egipt etc.

România, însă, este raiul braconierilor italieni. Aceștia au simțit sensibilitatea autorităților la presiunile administratorilor de fonduri de vânătoare și, pentru modesta sumă de un euro per ciocârlie, aceștia fac cărări prin pădurile patriei. Mai mult, italienii și ungurii au mirosit potențialul afacerii, (comercializează cu prețul de peste o sută de euro kilogramul de carne de ciocârlie) și și-au cumpărat propriile fonduri de vânătoare pe teritoriul românesc.

Braconierii, mereu prinși după ce trec granița noastră

Zeci de mii de ciocârlii împușcate ilegal au fost găsite în ultimii cinci ani de autoritățile din Europa, însă aproape niciodată de cele române. De exemplu, în 2017, carabinierii au depistat pe aeroportul Berigamo, un cetățean de-al lor cu 1.200 de păsări cântătoare în bagajele de cală, toate provenite din țara noastră. Ciocârliile au fost vânate la Săbăoani, sub oblăduirea AVPS Roman.

În 2007 s-a interzis împușcatul, dar au câștigat braconierii

În 1996, pentru prima oară în istorie, ciocârlia devine specie care se vânează, iar această schimbare a fost obținută, clar, la presiunea vânătorilor italieni, maltezi și francezi, exact ca și în alte țări din Europa, precum Ungaria. Totodată, ungurii au oprit măcelul, în momentul în care au observat că România e mult mai ofertantă din punct de vedere al prețurilor. 50 de euro per ziua de vânătoare, unde se pot împușca maxim 50 de piese, reprezintă, practic, un mizilic. Iar kilogramul de ciocârlie trece de 100 de euro pe piața neagră, cea care aprovizionează restaurantele de lux ale Europei.

„E cea mai gustoasă carne, mai bună ca prepelița”

 Marile restaurante recomandă carnea de ciocârlie ca fiind mai bună decât cea de prepeliță, iar 200 de grame de preparat pe farfurie costă chiar și 80 de euro. Vânătorii români, însă, spun că ei nu consumă acest tip de carne și majoritatea nici nu au gustat-o vreodată. „Știm doar din auzite că ar fi o delicatesă și n-am auzit printre ai noștri să fi mâncat vreodată ciocârlie”, au declarat câțiva proprietari de fonduri de vânătoare.

 

Ministerul a crescut cotele, iar asociațiile strigă „Măcel!”

„Ministerul Apelor și Pădurilor a publicat cotele de vânătoare pe perioada 15 mai 2019 – 15 mai 2020. Astfel, a stabilit că pot fi împușcate legal în acest an nu mai puțin de 439.330 de ciocârlii de câmp. De la an de an, toate aceste cote cresc fiindcă prăpăditele astea de păsări, ca și toate celelalte sute de mii de păsări și animale sălbatice ce sunt omorâte anual, aduc bani la bugetul ministerului condus de Ioan Deneș (…). Ciocârliile sunt împușcate de vânători italieni și francezi, care vând apoi păsările marilor restaurante de lux din Europa. Este o industrie, în care ciocârliile nu au nici o șansă. Vânătorii se așează pe scaune, într-un loc deschis, și amplasează un aparat electronic ce emite sunete ce atrag păsările. Acestea sunt împușcate, fără a avea nici o șansă de scăpare”, au declarat reprezentanții asociației Conservation Carpathia.

 

Directorul asociațiilor de vânători: „Nu încurajăm astfel de practici!”

Ing. Neculai Șelaru (foto), directorului Aso ciației Generale a Vănătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS), nu e străin de subiect, însă a căutat să descurajeze această practică la nivelul celor înscriși oficial în asociații, explică el.

„Din câte știu, în acest moment, la ciocârlie recolta este scăzută, iar în ultimii 10 ani s-a tot micșorat și s-au pus restricții mai dure. Ciocârlia este vânată pe perioada pasajului, în care foarte multe păsări migratoare trec spre Nord. Este exclus să li se permită vânătorilor să provoace un carnagiu. Au voie să împuște maximum 50 de piese (n.r. – exemplare) pe zi. Totodată, vânătorii români nu sunt interesați de specia respectivă, drept urmare nu ne-am îndreptat atenția către acest aspect”, a declarat, pentru EVZ, directorul AGVPS.

Din patru specii, doar una se poate vâna

„Ciocârliile de pasaj sunt cele vânate, nu cele sedentare.

Vin străini pentru aceste păsări și sunt accep tați din interesul asociațiilor pentru a avea resurse economi ce, finanțare și sprijin pentru funcționarea domeniilor de vânătoare: hrană pentru animale, îngrijire, paza fondurilor etc. În mare parte, cheltuielile se recuperează din această vânătoare”, spune Neculai Șelaru. „Deci, în acest context, sunt interesați gestionarii să încaseze bani, ca să poată să populeze fazan, iepure, căprior. Cât încasează în cifre? E o întrebare foarte dificilă. Unii practică prețul per piesă – câte împuști, atât plătești. Dar, de fapt, spun ei, acești vânători lasă mai mulți bani unde mănână și unde se cazează. E totuși o problemă delicată. De aceea, din partea noastră, a AGVPS, nu a existat o mare susținere”, mai explică directorul asociațiilor. Tot ing. Șelaru mai povestește că sunt țări în care se face mult mai mult prăpăd: „Aceste specii sunt prinse cu miile, cu plasele, pe malurile Mediteranei, în Malta, Egipt… E o tradiție, nu le poate interzice nimeni. În Europa se interzic aceste capturi în masă și, prin comparație, ce se prelevează cu pușca e o picătură în ocean. Totodată, nu în toate țările din Europa se vânează ciocârlia. În Ungaria, nici prepelița, nici ciocârlia. Orice țară UE poate să adopte reglementări mai restrictive față de directiva europeană, nu mai permisive”.

Ai noștri se întorc cu spatele când vin baștanii Europei

Din cele patru specii de ciocârlie care trec prin țara noastră, doar una singură e admisă la vânătoare: ciocârlia de câmp.

Vânătorii nu contestă faptul că le vin tot felul de baștani de peste granițe, care cred că pot cumpăra orice, inclusiv permisiunea de a vâna animale protejate de lege. De asemenea, nici nu exclud faptul că astfel de situații s-au petrecut mai des decât ar putea să reprezinte noțiunea de incident izolat. Și, deși avem legi foarte restrictive – care prevăd ani grei de închisoare, atât pentru vânător cât și pentru proprietarul domeniului, ceea ce se întâmplă pe fondurile de vânătoare, doar codrul știe. „Să știți că nu avem doar gestionari de fonduri români. În ultima vreme, străinii – italieni în mod special, au cumpărat foarte multe fonduri de vânătoare în țara noastră. Nu avem cum să-i monitorizăm, pentru că nu sunt afiliați AGVPS”, conchide directorul Șelaru.

 

Cum s-au distrat italienii la vânătoare în țara noastră

2009, în Balta Mare a Brăilei, un braconier italian a fost prins cu 2000 de ciocârlani.

● 2010, în județul Brăila au fost prinși 15 braconieri italieni cu mii de ciocârlii, ciocârlani și prepelițe.

● 2011, vameșii unguri au interceptat un transport de 11.000 de ciocârlii care avea ca destinație Italia.

● 2013, un alt italian a fost prins în Ialomița cu 5.400 de ciocârlii braconate.

 

În 2006, în urma unei campanii a SOR – ciocârlia este scoasă de pe lista păsărilor care se vânează, dar a fost reintrodusă în 2007. În 2015, în urma campaniei SOR „Oprește barbaria, salvează ciocârlia”, cota de vânătoare a fost redusă la jumătate, iar numărul maxim de exemplare vânate pe zi a fost redus de la 100 de păsări, la 50.

 

 

Te-ar putea interesa și: