Profesorul Dafin Mureșanu, președintele Societății Române de Neurologie, vorbește, într-un interviu acordat EVZ, despre ultimele noutăți în domeniul demențelor. Considerate maladiile secolului, atacă la vârste tot mai fragede și se afl ă în atenția cercetătorilor din întreaga lume.

Bolile uitării, cum au fost denumite demențele, atacă din ce în ce mai mulți oameni la nivel mondial și par că nu mai țin cont de vârstă. Cauzele exacte încă se studiază, iar tratamentele fac obiectul a sute de studii clinice. Boala Parkinson și cele mai recente cercetări au fost dezbătute la cea de-a treia ediție a Cursului Internațional „Movemenet Disorders”, desfășurat recent la Poiana Brașov, eveniment organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității și Societatea de Neurologie.

EVZ: Auzim din ce în ce mai des că persoane din jur se îmbolnăvesc de Alzheimer. Este, într-adevăr, o explozie de demențe și care ar fi cauzele? Cât ne influențează moștenirea genetică, alimentația, poluarea etc.?

Prof. Dafin Mureșanu: Este adevărat, numărul bolnavilor de Alzheimer e în continuă creștere. Aproximativ 500.000 de români au fost diagnosticați. Vârsta înaintată e factorul de risc cel mai important, dar, uneori, boala se manifestă și la 40-50 de ani. Alți factori sunt: istoricul familial, în special dacă boala a apărut la rudele de gradul I și la mai mulți membri, prezența genei pentru apolipoproteina E-4, sindromul Down, nivelul de educație scăzut, terapia hormonală de substituție, traumatismele cranio-cerebrale și toți factorii de risc pentru bolile cardio și cerebrovasculare (hipertensiune, diabet, fumat). Un studiu recent a demonstrat că riscul e crescut la femeile de peste 65 de ani, care sunt sub terapie substitutivă cu hormoni. Se spune că și expunerea susținută la aluminiu poate crește riscul.

Boli greu de „citit”

Există metode de prevenție, poate fi întârziată boala?

Cu toate că factorii genetici au un rol în apariția Alzheimer- ului, doar o mică parte din cazuri sunt familiale. Deși nu există un tratament care să vindece boala, sunt mai multe mijloace de a menține calitatea vieții. Eficiența unor substanțe precum vitamina E și D sau Gingko biloba în prevenirea Alzheimer a fost evaluată în cadrul a numeroase studii, cu rezultate incerte. Boala are o perioadă asimptomatică lungă, uneori de peste 10 ani. Leziunile se acumulează în timp, neuronii suferind un proces de degenerare ulterioară. Investigațiile se bazează pe teste psihologice. Se poate indentifica și prezența unor markeri moleculari la nivelul sângelui, iar explorarea RMN este, și ea, importantă.

Cu privire la Parkinson, care ar fi amploarea fenomenului?

Și în această patologie, numărul de cazuri e în creștere. Oficial, sunt circa 70.000 de bolnavi de Parkinson, dar în realitate numărul e mult mai mare. Există persoane care nu se prezintă la medic nici după ce sunt semne evidente. Din păcate, nu există teste pentru a diagnostica precoce boala. Neurologul poate ridica suspiciunea numai după un consult minuțios. Boala Parkinson nu poate fi vindecată, dar anumite medicamente ajută la controlul simptomelor.

Cât contează moștenirea genetică la Parkinson?

E adevărat că se transmite mai ales pe linie paternă? - Există forme familiale, dar majoritatea sunt sporadice. Factorii genetici creează o predispoziție ce poate fi validată de factorii de mediu. Degenerarea neuronilor apare în faze mai avansate. La început, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de îmbătrânire, dar pe măsura agravării, diagnosticul devine evident.