Conducerea CNADNR a exclus din start orice colaborare cu avocaţii şcoliţi în România. Prin caietele de sarcini, la licitaţii se pot califica doar apărătorii cu studii de drept anglo-saxon.

La Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) s-a pus la cale cel mai mare tun pe asistenţă juridică din ultimii ani. Un pachet de 5 licitaţii, cu o valoare totală de aproape 5 milioane de euro, pentru asigurarea asistenţei juridice a fost practic direcţionat către o anume casă de avocatură.

Cei de la CNADNR vor ca litigiile lor să fie susţinute în instanţă doar de experţi în drept anglo-saxon. Se precizează expres, în caietele de sarcini publicate, că viitorii candidaţi trebuie să aibă atestat pe o serie de discipline ce nu s-au studiat niciodată în şcoala românească.

Pachetul de licitaţii despre care vorbim a apărut în discuţie la sfârşitul lunii februarie a acestui an. Fiecare dintre ele are cam acelaşi obiect: "Asistenţă şi reprezentare juridică a CNADNR în vederea soluţionării disputelor şi litigiilor".

Mai exact, Compania Naţională de Drumuri intenţionează să contracteze avocaţi pentru a fi reprezentată în instanţă. Prin natura lui, anunţul a ridicat semne de întrebare, compania având oricum propriii jurişti. Lecturarea caietelor de sarcini scoate însă la iveală intenţiile celor de la compania de stat de a redirecţiona aceste sume către anumite case de avocatură.

Doar avocaţii britanici şi americani se pricep

Cei care vor câştiga licitaţiile vor trebui să ofere companiei, printre altele, asistenţă juridică şi reprezentare juridică în vederea soluţionării disputelor şi litigiilor din cadrul contractelor de lucrări: reabilitarea DN 6, secţiunea Craiova - Dro beta-Turnu- Severin şi Craiova-Filiaşi, pentru reabilitarea secţiunii Craiova - Drobeta-Turnu-Severin şi Filiaşi- Ciochiuţa, dar şi pentru pentru Pregătirea Proiectelor Rutiere pentru Fondul de Coeziune - pentru Autostrăzile Nădlac - Arad, Lugoj - Deva şi Orăştie - Sibiu.

După această polologhie, aflăm care ar fi exact cerinţele pentru doritori. Se cere experienţă minimă de 10 sau 15 ani în domeniul "dreptului construcţiilor şi infrastructurii" şi diplomă de master în "dreptul construcţiilor şi al adjudecării disputelor". Aceste discipline iau făcut pe toţi avocaţii mioritici să rămână interzişi.

Nicio instituţie de învăţământ din România nu a predat aşa ceva vreodată. Ca să fie şi mai clar că licitaţia este pentru avocaţii străini, se cer minimum 10 ani de experienţă în proiecte de lucrări la drumuri naţionale în condiţii de contract FIDIC. Pentru necunoscători, aceste contracte vizează infrastructura industrială, inclusiv cea de drumuri. Or, în România ultimilor 10 ani, construcţia de drumuri şi autostrăzi a fost aproape inexistentă.

Cine ar putea fi fericiţii câştigători

Materiile care i-au băgat în ceaţă pe avocaţii români sunt specifice sistemului de drept anglo- saxon. Paradoxal, în momentul de faţă există o singură casă de avocatură importantă care lucrează cu CNADNR şi care s-ar putea califica. Este vorba despre britanicii de la Corbett, care se bucură de o bună reputaţie în cadrul companiei, în ciuda tarifelor piperate: 200-400 lire pe oră.

Corbett a reprezentat CNADNR în litigiile legate de centura Sibiului. Juriştii de la firma Corbett au fost desemnaţi să apere interesele CNADNR în anul 2007, cu ocazia soluţionării litigiului dintre Todini şi companie în faţa comisiei de soluţionare a disputelor. La fel şi în 2010- cu ocazia continuării acestui litigiu în faţa instanţelor arbitrale.

Tot anul trecut, Corbett a fost selectată de CNADNR să reprezinte compania în litigiul cu Consorţiul DHV/ADO în faţa comisiei de soluţionare a disputelor. Un singur contract de reprezentare a golit bugetul Com paniei de 600.000 euro. Discipline care nu s-au studiat în România Potrivit decanului Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Flavius Antonius Baias (foto), în România nu se studiază nicăieri ca materie dreptul anglo-saxon. "Doar dacă există avocaţi care au studiat individual. Mai sunt casele de avocatură americane, care au avocaţi specializaţi", a explicat decanul.

În ceea ce priveşte materia - Drept în construcţii, atât reprezentanţii Universităţii Tehnice în Construcţii (UTC), cât şi cei ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" au explicat pentru EVZ că nu au avut o asemenea specializare.

"A existat o propunere şi s-a discutat introducerea acestei specializări. Însă nu s-a concretizat", au explicat reprezentanţii de la UTC.

Pe de altă parte, directoarea companiei, Daniela Drăghia, susţine că normele de calificare respectă legea achiziţiilor publice, iar în stabilirea criteriilor de selecţie s-a ţinut cont de "specificul şi complexitatea contractelor de lucrări şi servicii şi de gradul ridicat de dificultate a disputelor în care este angrenată CNADNR", precum şi de faptul că aceste contracte sunt de interes naţional".

"Nu există avocat care să fi studiat în România aşa ceva. Doar dacă nu a învăţat în particular şi a luat diploma în altă parte.", FLAVIUS BAIAS, decanul Facultăţii de Drept