Editura Evenimentul si Capital

Decrețeii ar putea miza pe imigranți pentru plata pensiilor. Ce alte surprize le rezervă viitorul pensionarilor după 2030

14-10/ciprian-465x390
Autor: | | 3 Comentarii | 540 Vizualizari

După 21 de ani de declin demografic, populația României ar putea ajunge în anul 2030 la 19,2 milioane locuitor. iAcest lucru ar însemna un recul de 4 milioane față de începutul anului 1990 și de 2,2 milioane față de 1 ianuarie 2011. Experți în pensii au stabilit că după 2030, odată cu ieșirea din activitate a „decrețeilor” sistemul de pensii va intra în colaps, dacă nu va fi reformat de urgență.

Conf.univ. dr. Ciprian Pânzaru, cadru didactic la Facultatea de Sociologie a Universității de Vest din Timișoara, face o analiză amănunțită a sistemului de pensii, precum și a riscurilor pe care le implică mărirea bruscă a numărului de beneficiari ai asigurărilor sociale. Redăm mai jos rezultatele acestei analize:

EVZ: Multă lume se întreabă cam cu ce pensie va ieși din activitate. Se poate face o estimare a cuantumului pensiei medii peste 20 de ani? Măcar procentual din salariul mediu, să zicem?

Ciprian Pânzaru: Greu de spus. Dacă luăm ca reper valoarea pensiei medii de asigurări sociale de stat, de 807 lei (la nivelul anului 2013) și valoarea salariului mediu de 2.223 lei (tot în 2013) observăm că pensia a reprezentat aproximativ 36%. În momentul de faţă, calculul pensiei se realizează în baza unei formule care se axează pe valoarea punctului de pensie. Cuantumul pensiei este dat de produsul dintre punctajul mediu anual, realizat de asigurat în perioada de cotizare, şi valoarea unui punct de pensie din luna pensionării. Dacă se va păstra această formulă de calcul probabil că valoarea pensiei, ca procent din salariul mediu, se va menţine şi în viitor. Sau, cu alte cuvinte, pensia va urma trendul salariului. Nu cred ca vom asista la discrepanţe majore în evoluţia salariilor comparativ cu a pensiilor, ori invers. Cred ca ritmul de creştere va fi, în linii mari, acelaşi.

EVZ: Ați făcut niște proiecții despre pensiile din 2040, 2050. Cât de îngrijorătoare sunt?

Recent, am realizat o proiecţie de populaţie pentru intervalul 2013 – 2060, pentru România. Pe baza lor am putut realiza estimări privind evoluţia raportului de dependenţă (demografică şi economică), a numărului posibililor pensionari de limită de vârstă, a populaţiei active etc. Am nominalizat la început raportul de dependenţă pentru că una din discuţiile referitoare la sustenabilitatea sistemului de pensii, se dezvoltă în jurul acestei noţiuni. Raportul de dependenţă reprezintă raportul dintre populaţia cu vârsta între 15 şi 64 de ani şi populaţia cu vârsta peste 65 de ani şi cea cu vârsta sub 15 ani. Populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 de ani reprezintă populaţie potenţial contributoare la sistemele de pensii. În prezent, raportul de dependenţă se situează în jurul valorii de 46%, adică aproximativ 2 persoane cu vârsta 15-64 la o persoană cu vârsta 0-15 şi peste 65. Evoluţia preconizată va fi semnificativă: în 2015 acest raport va fi de 48%, iar în 2060 va fi de 70%. Dacă avem în vedere, în calculul acestui raport de dependenţă şi migraţia, atunci evoluţia sa va spori cu aproximativ 0,02 în fiecare an, pornind de 48% în 2013 şi ajungând în 2060 la 76%. Cu alte cuvinte, vorbim de un dezechilibru major între cele două segmente de populaţie, dezechilibru care se accentuează atunci când este luat în calcul şi fenomenul migraţiei. Trebuie însă să se ţină cont că nu toată populaţia cu vârsta de muncă (15 – 64) este formată din persoane care contribuie la sistemul de pensii. Populaţia cu vârsta de muncă nu este echivalentă cu populaţia ocupată cum, dealtfel, nici populaţia ocupată nu este echivalentă cu numărul salariaţilor.

Rata de ocupare în România, la nivelul anului 2013, a fost de aprox. 59%. Ea se situează sub media europeană, de 64%. Însă, în România apare o diferenţă semnificativă între volumul populaţiei ocupate şi cel al salariaţilor, aspect explicat de numărul mare de lucrători neremuneraţi. Conform statisticilor, în România, ponderea lucrătorilor familiali neremuneraţi (deci necontributori) în populaţia ocupată este de aproximativ 25%. Dacă luăm în discuţie raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 100 de persoane ocupate), atunci acesta va evolua, conform proiecţiilor realizate, de la 132% în 2013 la 180% în 2060.

EVZ: Riscăm să nu ne mai luam pensiile?

În România, în anul 2010 erau 4,7 milioane pensionari, iar în 2013 numărul acestora a ajuns la 5,4 milioane. Dintre aceştia, 72,2% sunt pensionari pentru limită de vârstă, adică aproximativ 4 milioane (la nivelul anului 2013). Vârful pensionărilor va fi atins în 2025 – 2030. Este perioada în care se vor pensiona generaţiile „baby-boom-ului” din anii ’60. Chiar dacă după 2045 se preconizează o uşoară diminuare a numărului de pensionari (datorită ratelor scăzute de natalitate din anii ’80 – ’90), în raport cu populaţia ocupată (sau cu numărul contribuabililor), aceştia rămân majoritari. O estimare realizată, pornind de la datele actuale, şi anume: cota de contribuţii pentru asigurările sociale de stat de 31,3%, venitul mediu pe economie de 2.223 lei (la nivelul anului 2013) şi pensia medie de 807 lei (2013), arată că, capacitatea de susţinere a pensiilor pentru pensionarii cu limită de vârstă va dispărea în 2015 (din 2020 doar 87% din pensii vor putea fi susţinute). În ceea ce priveşte numărul total de pensionari, deja sistemul este pe deficit, la nivelul anului 2010 doar 80% din pensii au putut fi susţinute direct din veniturile încasate sub formă de contribuţii de la contribuabili. Raportul dintre veniturile colectate şi cheltuielile cu pensiile va ajunge la 0,41 în 2060, adică doar 41% dintre pensii vor putea fi plătite.

EVZ: Care va fi situația României comparativ cu alte state UE? Rămânem tot la coada Europei?

Probabil că şi peste 20 de ani România se va afla la „coada clasamentului” din punct de vedere al nivelului pensiilor, comparativ cu restul ţărilor din Uniunea Europeană. Problema este legată de administrarea mai eficientă a fondurilor de securitate socială, în general, şi a celor de pensii, în special, precum şi adaptarea acestor sisteme la dinamica socio-economică actuală. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari provocări, nu numai pentru România, ci pentru toate statele Uniunii. Este evident faptul că riscurile generate de dinamica socio-economică sunt tot mai greu de combătut prin aplicarea unor măsuri clasice. Viabilitatea sistemelor de pensii devine o chestiune importantă şi care, probabil, se va accentua pe măsură ce generaţia baby boom va ajunge la vârsta de pensionare. Din acest motiv, decidenţii politici se confruntă cu diferite opţiuni. Dintre acestea, ţinerea sub control a cheltuielilor publice pe pensii prin gândirea unor scheme de pensii mai puţin sensibile la schimbările demografice prin reforme în sistemele PAYG sau o trecere la un sistem privat, reprezintă opţiunea principală.

De exemplu, sistemele de pensii de tip PAYG par a fi tot mai neadecvate în actualul context socio-economic marcat de deficit demografic. Această situaţie nu putea fi anticipată atunci când Bismark a gândit această formulă. Pe de altă parte, este adevărat că sistemul de tip fully funded este mai protejat în faţa riscului de îmbătrânire demografică, însă doar parţial dacă ne gândim la asset meltdown-ul preconizat de unii specialişti. Totuşi, faptul că acest tip de sistem elimină condiţionarea pensionarilor de „dărnicia” tinerelor generaţii, îl fac mai adaptat zilelor noastre. Desigur, în termeni de filozofie a securităţii sociale, sistemele de tip fully funded elimină ideea de solidaritate între generaţii, însă stabilesc o legătură mai profundă între contribuţiile personale şi valoarea pensiei primite.

CUTREMUR in televiziunea din Romania! A demisionat, acum cateva minute! Mesaj transant al vedetei TV

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI