O tânără de 25 de ani, pasionată de confecţionarea decoraţiunilor în mod tradiţional, îi învaţă pe cei interesaţi cum să creeze ghirlande din hârtie, dar şi Moşi Crăciuni şi patine din fetru.

Florentina Tudosie are 25 de ani şi, de anul trecut, de când şi-a făcut singură decoraţiunile pentru Crăciun, a decis să-i înveţe şi pe alţii cum să creeze cu mâinile lor lucruri unice. Iar organizaţia de evenimente de timp liber "Life After Work" s-a gândit să încurajeze acest obicei şi a găsit în Florentina persoana potrivită.

Urmarea: zilele trecute, cu zeci de bucăţi colorate de fetru, aţe şi ace, lipici, hârtii colorate, mii de nasturi şi paiete - toate pregătite pentru "elevii" ei, Florentina îşi aştepta ucenicii în spaţiul rezervat copiilor, într-o librărie din Capitală.

S-au adunat cu puţină întârziere şi, mai întâi, s-au jucat cu mingea, să se încălzească şi să socializeze puţin. Participanţii nu se cunoşteau între ei, dar legăturile s-au stabilit rapid, mai ales că erau cu toţii animaţi de dorinţa de a crea.

Pe mese, printre materialele de lucru, instructoarea aşezase machete de lucru şi decoraţiuni făcute de ea: Moşi Crăciuni cu fes, patine, şosete de cadouri, ghetuţe, cutiuţe de cadouri din hârtie, brăduţi şi alte obiecte de pus în brad - toate cusute atent, de n-ai fi zis că sunt făcute de mână. "M-am hotărât să fac un astfel de atelier pentru că mi-am dat seama că îmi place acest domeniu, că mă pricep şi că vreau să împărtăşesc şi altora ce îmi place", afirmă Florentina, căreia îi place să i se spună Flori.

Odată aşezaţi pe scaune înalte sau pe scaune de copii, la mese în formă de ciupercuţe, ucenicii şi-au ales modelele de lucru. Apoi, timp de trei ore, au decupat, cusut, lipit, au pus întrebări, au plimbat de la unul la altul vata sau aţa albă , şi-au comparat creaţiile şi au râs de micile "derapaje", precum moşul cu mustăţi sau cu privire mongoloidă.

"Cerul este limita"

"Pentru mine este o activitate plină de satisfacţie când văd ce lucruri minunate se nasc dintr-o bucată de pâslă. Pe lângă asta, am bucuria de a şti că am făcut decoraţiunea cu propriile mâini şi după propriile gus turi şi de a şti că e unică în felul său, că fiecare dintre cusături este a mea", spune Flori, absolventă de Psihologie şi pasionată de educaţie.

Marius Blăjuţ, unul dintre ucenicii ei, consideră că simplul fapt de a crea decoraţiuni acasă "are potenţialul de a scoate la lumină creativitatea reprimată din noi şi de a ne deconecta de la problemele jobului". La asta se adaugă şi satisfacţia lucrului făcut de tine şi, mai departe, experienţa se poate transforma într-una de socializare.

Marius şi-a început şirul de decoraţiuni cu un Moş Crăciun din fetru, dar, încercând să improvizeze, s-a trezit cosându-i mustăţi de motan. Apoi, a prins cu aţă resturile de materiale rămase şi a creat o decoraţiune abstractă, spre amuzamentul Flo rentinei. Din punctul ei de vedere, creativitatea nu are limite.

"Cerul este limita, cum se spune. (...) În rest, se pot folosi tot felul de materiale, care pot fi transformate în decoraţiuni: materiale comestibile - jeleuri, bom boane, nuci; materiale naturale - bucăţi de lemn, conuri de brad, ghinde; tot felul de materiale reciclabile - hârtie, cutii, capace. Am observat că oamenii se simt bine în cadrul creat de un astfel de atelier. Se relaxează, împărtăşesc idei, cer sfaturi, râd şi sunt prietenoşi unii cu alţii, uită de probleme şi îşi pun imaginaţia la lucru", conchide Florentina.

CONSECINŢE

Consumismul şi marketingul agresiv au înăbuşit creativitatea

Confecţionarea decoraţiunilor de Crăciun a existat ca o preocupare preponderent rurală, unde "manualitatea este valorizată şi apreciată de o comunitate relativ mică", spune psi hologul Aurora Liiceanu, subli niind că, din cauza consumismului prezent şi în industria decoraţiunilor, astfel de activităţi s-au redus.

Mai mult, sărbătoarea Crăciunului s-a mutat în spaţiul public, unde câştigă "socializarea externă prin opulenţa gătelilor de sărbători, în comparaţie cu socializarea internă, cea din familie, aşa cum exista înainte de a deveni consumatori", crede psihologul.

La toate acestea se adaugă faptul că, în familie, ritualul de sărbătoare s-a redus la gătit mâncăruri tradiţionale, iar multe familii cumpără totul din magazine. "Câtă lume mai face cozonac? E o întrebare simplă, dar exprimă o realitate care le fa ce pe femei - depozitarele tradiţiei - «să demisioneze» din activităţile domestice. Şi, încet-încet, oamenii îşi decorează exteriorul - cel public-privat, agăţând Moşi Crăciuni pe ziduri, în balcoane şi coroniţe de brad pe uşi sau globuri în curte. Dacă au curte...", subliniază Aurora Liiceanu.

"Copiii nu sunt antrenaţi în aceste activităţi"

În plus, ea consideră că un rol în această redimensionare o are şi marketingul. "A contribuit şi faptul că orice dorinţă a oamenilor este «ghicită», adesea inventată, de marketing, care se insinuează în viaţa noastră oferindu-le oamenilor cam tot ce-şi doresc şi îi scuteşte de efort, de imaginaţie şi de timp alocat acestor activităţi", spune ea.

Apoi adaugă că, la ţară, încă se păstrează obiceiul de a face produse de decorat din cocă de pâine, care sunt aşezate în brad şi oferite colindătorilor."Copiii nu mai sunt antrenaţi în aceste activităţi, ci îşi însoţesc părinţii la cumpărături. În plus, beteala, globurile oferă o cromatică şi forme «excentrice», foarte variate, atractive, pe care produsele create în casă nu o aveau", conchide Aurora Liiceanu.

Iar Marius Blăjuţ crede că oamenii aleg să cumpere decoraţiuni pentru că este mai simplu şi mai rapid. "Mai mult, oamenii sunt pierduţi în pro ble mele şi în activităţile lor cotidiene, majoritatea implicând un calculator; şi nici nu cred că realizează ce lucruri dră guţe ar putea face cu mâna lor", consideră tânărul, impresionat de atelierul la care a participat. "M-au fermecat simplitatea şi frumuseţea lucrurilor pe care le putem face cu mâna noastră. Să te joci între prieteni creează o atmosferă aparte şi m-a conectat la spiritul Crăciunului", încheie acesta.