DECLARAȚIEI DE LA BRATISLAVA privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC)

Grupul de la Visegrád, sau V4, este o organizație de cooperare formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, asociere similară uniunii economice vest-europene Benelux. La 15 februarie 1991, în cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel - președintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa - presedintele Poloniei și József Antall - primul ministru al Ungariei au semnat o declarație comună prin care își asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice și economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin același document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare.

La aceasată întâlnire au fost prezenți și reprezentanți din Lituania, Bulgaria, Croația și România.

Textul DECLARAȚIEI DE LA BRATISLAVA:

Noi, reprezentanții agricultorilor din țările V4, la care s-au adăugat Lituania, Bulgaria, Croația și România, am discutat despre Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - "Viitorul al alimentației și al agriculturii" publicată la 29 noiembrie 2017.

Solicităm respectarea cerințelor noastre privind PAC (Politica Agricolă Comună)după 2020, după cum se precizează în Declarația de la Bratislava din 31 martie 2017.

Prin urmare noi formulam urmatoarele:

1) Sprijin pentru un PAC puternic după 2020 cu resurse financiare adecvate pentru a asigura viabilitatea economică a agricultorilor și pentru a putea îndeplini conditii sustenbile din punct de vedere economic, de mediu și social ale durabilității.

2) Insistarea asupra menținerii plăților directe,care susțin fermierii activi a căror sursă principală de venit este activitatea agricolă. Plățile directe și în principal SAPS (shema unică de plăți pe suprafață) asigură stabilitatea și securitatea lichidităților pentru fermieri. Plățile directe joacă un rol esențial în asigurarea sustenabilității agriculturii și menținerea unei producții alimentare viabile.

3) Insistam ca resursele financiare comune să nu fie înlocuite de cofinanțarea națională.

4) Limitarea plăților directe ar trebui să se bazeze pe alegerea voluntară a statelor membre.

5) Noul model de furnizare a plăților directe poate genera riscuri financiare în cazul aprobării întârziate a planurilor strategice de către Comisie. Statele membre au nevoie de garanții legale pentru a plăti în mod continuu plăți directe pentru a evita efectele negative cauzate de lipsa unui sprijin direct.

6) Pentru a asigura eficientă în alocarea resurselor din politica agrară comună, solicităm întărirea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu produse alimentare. In prezent, fermierii au cea mai slabă poziție în acest plan deși suportă cele mai mari riscuri.

7) Necesitatea menținerii și creșterii sprijinului cuplat, care joacă un rol esențial în menținerea activităților agricole în sectoare sensibile. Prin urmare, această plată ar trebui păstrată și susținută de resurse financiare eficiente.

8) Sprijinirea celui de al doilea pilon al PAC puternic și diversificat din punct de vedere financiar. Cu toate acestea, se insista cu privire la menținerea finantarilor nerambursabile pentru investiții, factori cheie în răspândirea tehnologiilor inovatoare. Sprijinul rambursabil și alte instrumente financiare nu pot fi utilizate decât pe o bază complementară.

9) Considerăm necesară stabilirea unei sume pentru cofinanțare conform Pilonului 2, precum și armonizarea la nivel european a ajutorului de stat.

10) Crearea condițiilor adecvate pentru agricultură în zonele care se confruntă cu constrângerile naturale. Orice nivel al degresivitatii platilor ramane in competenta statelor membre.

11) Sprijinirea micilor fermieri prin asigurarea unui ajutor financiar special.

12) Politica agrară comună trebuie să susțină reinnoirea generațiilor la orice nivel.

13) Importanța măsurilor ecologice în cadrul PAC, ca element-cheie al agriculturii durabile și al gestionării resurselor naturale. Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate, măsurile trebuie să fie mai coerente în cadrul celor doi piloni, mai puțin împovărătoare și mai flexibile.

14) Camerele invită factorii de decizie europeni să asigure un echilibru corect între nevoile și sustenabilitatea fermierilor atunci când elaborează o PAC nouă, modernă și simplificată.