Evenimentul Zilei > Economie > Declaraţie ŞOC a unui oficial BNR: CRIZA NU S-A ÎNCHEIAT!
Declaraţie ŞOC a unui oficial BNR: CRIZA NU S-A ÎNCHEIAT!

Declaraţie ŞOC a unui oficial BNR: CRIZA NU S-A ÎNCHEIAT!

România nu a ieşit din criză, ci se află într-o perioadă de tranziţie în care înregistrează cea mai mare viteză de creştere din Uniunea Europeană, dar pe o bază care nu este la fel de bună, susţine Adrian Vasilescu, consilier strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

"Este cert, criza a început cu o recesiune, dar din 2011 avem creştere economică, iar aceasta s-a grăbit tot mai mult şi, dacă în 2015 viteza de creştere economică a fost pe locul şase în UE, acum, în 2016, suntem prima ţară ca viteză din UE. Gonim cu viteza cea mai mare în UE, dar din păcate avem o povară istorică cumplită pe care o ducem în spate, şi dacă viteza este bună, baza nu mai e la fel de bună", a explicat astăzi Vasilescu, în cadrul unei dezbateri cu privire la evoluţia României în cei zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, transmite Agerpres. 

El a reamintit, în acest context, faptul că România se află pe locul şase în UE după criteriul populaţiei, pe locul 17 după dimensiunea produsului intern brut şi pe locul 27 din 28 (în faţa Bulgariei) în funcţie de PIB pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare, indicator care arată forţa de consum a acestei populaţii şi forţa de consum a ţării. 

"Criza nu cred că s-a încheiat, dar se întâmplă ceva inedit în istorie. Ciclurile economice nu mai sunt aşa cum ştiam din teorie, şi anume o fază de avânt, urmată de una de declin, după care vine iar avântul. Faza de declin s-a cam încheiat, dar nu începe o nouă fază de avânt, ci trecem din nou printr-o fază de tranziţie. Aşa ne este dat nouă, să tot trecem prin tranziţie", a subliniat reprezentantul BNR

El a reamintit faptul că bazele aderării României la UE au fost puse în anul 2000 în timpul guvernării Isărescu, când premierul de la acea vreme l-a convins pe preşedintele CE, Romano Prodi, cu privire la necesitatea ca România să adere la UE la 1 ianuarie 2007. 

Ulterior a fost elaborată strategia dezvoltării economiei pe termen mediu. "Acesta a fost, în toţi aceşti 26 de ani, primul program de dezvoltare a ţării la care au lucrat trei guverne, respectiv Isărescu, Năstase şi Tăriceanu care a avut şi şansa de a bea şampanie cu Romano Prodi la cumpăna anilor 2006-2007. Cam asta este istoria. Astăzi văd că sunt unii care vor să o falsifice, vor să îi pună lui Mugur Isărescu în spate faptul că a înfundat ţara pe un drum aiurea. Dacă intrarea în UE înseamnă pentru aceşti oameni că ţara a fost înfundată este treaba lor, eu sper că cei care urmează (în conferinţă – n.r.) vor veni cu cifre cu care să demonstreze ce imens avantaj a avut România intrând la 1 ianuarie 2007 în UE", a mai spus reprezentantul BNR.

Pe locul 1 în Europa la creşterea economică

Banca Mondială a publicat ieri date care arată că şi-a îmbunătăţit semnificativ estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie. Instituţia internaţională atrage însă atenţia că saltul de 5,1% înregistrat de economia românească în acest an, după o creştere de 3,8% anul trecut, va fi urmat în 2017 de o încetinire a creşterii la 3,8%, pentru ca în 2018 avansul economiei româneşti să se reducă la 3,4%.

De asemenea, instituţia financiară internaţională atrage atenţia asupra riscurilor care ar putea genera înrăutăţirea prognozelor: "Apropierea alegerilor generale din luna decembrie 2016 riscă să genereze o nouă încetinire a ritmului de implementare a reformelor structurale. Pe plan extern, creşterea incertitudinii cu privire la evoluţia economiei globale şi volatilitatea din sectorul financiar au crescut probabilitatea unei inversări a atitudinii investitorilor faţă de economiile emergente, ceea ce ar putea pune presiuni asupra monedei şi ar creşte datoria externă".

Totodată, Banca Mondială a artătat că, pe termen mediu, politica fiscală trebuie echilibrată, prin mutarea accentului dinspre stimularea consumului spre sprijinirea unei creşteri sustenabile care să pună România pe o traiectorie pentru a deveni o ţară cu venituri mari. "Reformele structurale care vor ajuta la creşterea capacităţii productive a economiei includ măsuri de combatere a corupţiei, creşterea calităţii cheltuielilor, întărirea administraţiei publice şi a companiilor de stat precum şi simplificarea cadrului de reglementare. Este nevoie de noi eforturi pentru a îmbunătăţi participarea pe piaţa muncii, în condiţiile în care şomajul rămâne ridicat în rândul tinerilor, precum şi pentru a se asigura că toţi românii au acces la servicii publice de calitate", se arată în raport. 

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat recent că România va înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5%, urmată de Irlanda (4,9%).