Finlanda și-a păstrat neutralitatea după cel de-al Doilea Război Mondial, dar situația din Ucraina pare să-i schimbe politica externă. Țata nordică a anunțat că va trimite arme Ucrainei, iar peste 50% din populație este pentru aderarea la NATO.

Finlanda, ţară care nu este membră NATO și este recunoscută pentru neutralitatea ei, a luat astăzi o decizie istorică. Va trimite arme Ucrainei, informează AFP. „Finlanda va furniza asistenţă militară Ucrainei. Este o decizie istorică pentru Finlanda“, a declarat şefa guvernului de la Helsinki, Sanna Marin, într-o conferinţă de presă.

Transportul va include 2.500 puşti de asalt, 150.000 gloanţe, 1.500 lansatoare de rachete şi 70.000 pachete de alimente, a precizat ministrul apărării, Antti Kaikkonen.

Sondaj pro aderării la NATO

Mai mult, potrivit unui sondaj comandat de postul public YLE, mai mult de jumpătate dintre finlandezi, respectiv 53% cred că țara lor trebuie să adere la NATO. 28% dintre cei peste 1.000 de respondenţi s-au declarat împotrivă, iar 19% au fost indecişi. Sondajul a fost făcut cu o zi înainte ca Rusia să atace Ucraina, mai exact în 23 februarie. Acum doi ani, doar 20% dintre finlandezi erau de acord cu aderarea țării la NATO.

Amenințări din partea Rusiei

Politica externă pare să se schimbe și după ce Finlanda a fost amenințată de Rusia. Moscova a trimis un mesaj tranșant Finlandei după ce reprezentanții ei au asistat la reuniunea NATO care a decis noi sancțiuni pentru Moscova.

„Considerăm că angajamentul guvernului finlandez pentru o politică nealiniată militar este un factor important pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în nordul Europei. Intrarea Finlandei în NATO ar avea repercusiuni politice şi militare serioase”, a scris Ministerul rus de Externe, pe pagina sa de Twitter.

Politica Finlandei se schimbă

Înainte să vină această nouă amenințare, premierul finlandez Sanna Marin declarase că invazia rusă în Ucraina va schimba dezbaterea de lungă durată din Finlanda cu privire la apartenenţa la NATO. „Finlanda nu se confruntă în prezent cu o ameninţare militară imediată, dar acum este clar că dezbaterea privind aderarea la NATO în Finlanda se va schimba”, a spus Marin, potrivit YLE News.

Finlanda și Rusia au o istorie complicată. După cel de-al doilea război mondial, Moscova i-a permis Finlandei să rămână democratică și să-și dezvolte instituțiile independente, cu condiția să adopte un statut de neutralitate în cazul unor conflicte militare. Tratatele de pace din 1947 au stabilit atât neutralitatea Finlandei, cât și frontiera ei de aproximativ 1.300 de kilometri cu Rusia. Una dintre condițiile puse de Rusia a fost ca Finlanda să nu adere la NATO.