Folosirea lui "decât" în loc de "doar", omiterea prepoziţiei "pe" în acuzativ, dar şi folosirea sintagmei "ca şi" pentru evitarea unei cacofonii se numără printre cele mai frecvente greşeli.

Este "decât" o problemă, în loc de "doar", citesc o carte care am cumpărat- o sau ofer sfaturi "ca şi" prieten. Sunt greşeli de vorbire pe care le facem atât de des încât nu mai ştim că sunt exprimări incorecte, spun specialiştii.

Fiecare greşeală îşi trăieşte "epoca". Au fost perioade în care foarte mulţi români foloseau "ca şi" pentru a evita o cacofonie. Exprimarea se răspândise atât de mult încât era utilizată şi când nu era nevoie. În ultimele luni, însă, aceasta a fost detronată de către "decât" folosit în loc de "doar".

Aceste abateri devin populare mai ales prin intermediul televiziunii şi al radioului, potrivit lingvistului Mona Pologea, cercetător la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" al Academiei Române. La care se adaugă şi "conversaţia obişnuită, normală, fără constrângeri de un anumit tip".

Cele mai frecvente greşeli de limbă

Printre cel mai des întâlnite greşeli de utilizare a limbii române se numără folosirea prepoziţiei "pe" în contexte în care trebuie utilizate alte prepoziţii sau chiar sintagme, explică lingvistul: "scriu o teză pe Cantemir", "informaţia a venit pe surse", "te sun pe telefon", "am venit pe tren", "îmi place rochia pe roşu", "negocieri pe tema salariilor profesorilor".

O altă exprimare incorectă e utilizarea formei de persoana a III-a plural "trebuiesc", în expresii de genul "ei trebuiesc să vină la întâlnire". "Este cunoscut faptul că verbul «a trebui» este impersonal, prin urmare are aceeaşi formă la toate persoanele («trebuie») la indicativ prezent. Numai la perfect-compus persoana a III-a plural este admisă forma «au trebuit» (nu «a trebuit»)", explică Mona Pologea.

Şi pleonasmele sunt greşeli frecvente. Printre cele mai răspândite sunt: "alocuţiune scurtă", "contrabandă ilegală", "aniversarea a 50 de ani", "aversă de ploaie", "autobiografie proprie", "avalanşă de zăpadă", "atac agresiv", "confirmare sigură", "hit de succes", explică lingvistul.

O altă greşeală apare în cazul acordului predicatului în subordonata atributivă. Astfel, un acord de tipul "toţi cei care sunteţi aşezaţi aici trebuie să vă mutaţi" este incorect. Acordul corect este: "Toţi cei care sunt aşezaţi aici trebuie să se mute".

Cum a ajuns "decât" la putere

"Cred că aspectul frecvenţei greşelilor este strâns legat de frecvenţa construcţiilor pe care noi le utilizăm: pur şi simplu, structurile cu «decât» sunt foarte frecvente (nu numai în română), iar altele mai puţin", afirmă cercetătorul. Astfel, popularitatea lui "decât" se trage din larga răspândire.

În privinţa lui "ca şi", însă, explicaţia este alta: "Toată lumea a învăţat la şcoală că orice fel de cacofonii trebuie evitate. Profesorii mai puţin instruiţi le-au recomandat elevilor să evite cacofoniile prin introducerea elementului «şi», metodă complet incorectă". Intercalarea acestui "şi" s-a extins foarte mult, chiar şi în exprimările unde nu există nicio tendinţă spre cacofonie, de genul "ca şi director", potrivit cercetătorului.

Cât priveşte evitarea cacofoniilor, lingvistul spune că gramatica recomandă înlocuirea lui "ca" prin alte cuvinte sau expresii, de exemplu: "în calitate de", "drept" ("drept/ în calitate de crainic") sau "ca o concluzie" (în loc de "ca concluzie"), "cred că această carte" (în loc de "cred că cartea").

Autoare a unei cărţi despre cele mai des întâlnite greşeli care apar în mass-media, Mona Pologea spune că cea mai frecventă rămâne omiterea prepoziţiei "pe" în cazul acuzativ. "E o greşeală frecventă şi la străinii care învaţă limba română. Greşeala e strâns legată de sintaxa cazurilor gramaticale. În situaţia în care pronumele relativ «care» este în acuzativ (dacă răspunde la întrebările «pe cine», «ce»?) , trebuie folosit elementul «pe» (ex. fata pe care am văzut-o); dacă pronumele este la cazul nominativ (dacă răspunde la întrebarea «cine »?), nu trebuie folosită această prepoziţie («fata care vine»)". Explicaţia acestei omiteri constă în faptul că "pe"-ul în Acuzativ a fost artificial introdus în limbă, printr-o hotărâre a Academiei, care a căutat să facă diferenţa dintre Acuzativ şi Nominativ.

"Oamenii au făcut această greşeală dintotdeauna şi o fac şi astăzi în continuare, ca dovadă a faptului că «pe-ul » nu a fost asimilat în limbă nici acum", potrivit cercetătorului.

CUM S-A AJUNS AICI

Abaterile, răspândite prin intermediul presei sau al şcolii

Mass-media, profesorii insuficient pregătiţi şi, mai nou, reţelele sociale sunt printre canalele care contribuie cel mai mult la răspândirea greşelilor de limbă. "Este mai bine ca un profesor puţin instruit să nu predea deloc, decât să predea greşit, mai ales că româna este o limbă dificilă şi pentru vorbitorii nativi", spune lingvistul Mona Pologea. Presa joacă rolul ei în acest proces, în special cea audiovizuală: mulţi moderatori sunt slab pregătiţi şi nu "taxează" abaterile. "Când invitatul se exprimă greşit, moderatorul nu îl corectează (în majoritatea cazurilor) sau - mai grav - perpetuează greşeala", susţine aceasta.

Dar nu numai presa contribuie la răspândirea exprimărilor incorecte, ci şi oamenii de rând, adaugă ea. "În mod clar, cauza este o carenţă care ţine de pregătirea din timpul şcolii. Îmi este greu să cred că cei care au învăţat la şcoală că se spune corect «cartea pe care ţi-am dat-o» uită atât de repede", conchide cercetătorul.

GREŞELI FRECVENTE

• "citesc o carte care am cumpărat-o";
• "am venit pe tren";
• "ei trebuiesc să vină la întâlnire";
• "ca şi ministru";
• "fata care am văzut- o"; 
• "contrabandă ilegală"; 
• "aniversarea a 50 de ani";
• "aversă de ploaie";
• "autobiografie proprie"; 
• "avalanşă de zăpadă";
• "atac agresiv";
• "hit de succes".