Cartier situat la marginea Bucureștiului își trage numele dintr-o istorie profund legată de destinul unei femei puternice din Evul Mediu românesc. Nepoata lui Ștefan cel Mare și fiica lui Petru Rareș, Chiajna a fost o personalitate remarcabilă a epocii sale. A devenit cunoscută pentru ambiția, curajul și influența sa politică. Viața i-a fost marcată de lupte pentru putere, alianțe strategice și drame personale. De-a lungul timpului, a fascinat istoricii, iar legendele legate de ea au fost transmise din generație în generație.
Cartierul Chiajna și originile numelui
Cartierul bucureștean Chiajna, situat în partea de vest a Capitalei, își trage numele din istoria tumultoasă a doamnei cu același nume. Ea este una dintre cele mai influente figuri feminine din perioada medievală a Țării Românești. Această zonă poartă numele ei ca o amintire a faptului că, deși viața i-a fost plină de suferințe și intrigi politice, influența sa a rămas întipărită în memoria colectivă a locuitorilor din zonă.
Biserica cu același nume este astăzi un monument istoric parțial ruinat. Cu toate acestea, ea reprezintă o legătură între prezent și trecut. Nu a fost construită la ordinele nepoatei lui Ștefan cel Mare, însă legătura dintre această biserică și numele cartierului reflectă prezența simbolică a influentei doamne. În ciuda declinului său fizic, lăcașul de cult a devenit un reper pentru cei care doresc să exploreze rădăcinile istoriei românești medievale.
Cine a fost, de fapt, influenta doamnă
Doamna Chiajna s-ar fi născut în anul 1525 în Polonia, iar numele său de botez a fost, de fapt, Ana. Nepoata lui Ștefan cel Mare și fiica domnitorului moldovean Petru Rareș s-a remarcat prin ambiția sa politică și capacitatea de a manipula evenimentele din jurul ei pentru a-și asigura influența. În 1545 s-a măritat cu domnul Țării Românești, Mircea Ciobanul, cunoscut în istorie pentru măcelărirea boierilor pe care îi bănuia de trădare. În calitate de soție de domnitor, a fost deseori forța din umbră care a influențat deciziile politice. Se spune că a recurs la uneltiri complexe și la alianțe cu haremul otoman pentru a-l ajuta pe soțul ei să-și mențină poziția pe tron.
În urma căsătoriei cu domnitorul Țării Românești au rezultat trei băieți și mai multe fete. După moartea lui Mircea Ciobanu în 1559, ea a preluat frâiele puterii. A condus efectiv Țara Românească în numele fiului ei minor, Petru cel Tânăr. S-a răzbunat pe boierii care vânau tronul comandând moartea lor. Mai mult, a condus personal o oaste domnească, o raritate pentru femeile din acea epocă, și a încercat să mențină controlul asupra tronului în fața multiplelor amenințări interne și externe. Cu toate acestea, lupta sa pentru putere a fost dură și, în cele din urmă, a fost forțată să plece în exil alături de familia sa.
Exilul Doamnei Chiajna la Constantinopol a fost unul dificil. Cu toate acestea, nici măcar în exil nu a renunțat la ambițiile sale politice și la dorința de a reveni la putere. Cu ajutorul cadânelor i-a dat sultanului 210.000 de galbeni, în schimbul cărora a primit o armată cu care să învingă boierii care puseseră stăpânire pe tron și să îl înscăuneze din nou pe Petru.
Domnitorul Mircea Ciobanu și Doamna Chiajna. Sursa foto: Wikipedia
Doamna Chiajna își căsătorește copiii favorabil ei
Anul 1568 aduce alte greutăți pentru nepoata lui Ștefan cel Mare. Este pedepsită cu mazilirea şi a luat drumul exilului împreună cu copiii săi. Refuzaţi de turci, au ajuns în Asia. Tot în această perioadă, fiul său, tânărul voievod Petru, moare la vârsta de 23 de ani răpus de boală. Exilul a fost greu, iar doamna influentă a ajuns în pragul cerșetoriei. În această situație grea a luat decizia de a-și turci cei doi băieți rămași în viață. Astfel Mircea și Radu au devenit Ahmet și Iusuf.
Pentru a-și asigura influența politică, Cheajna a căutat să își căsătorească copiii cu parteneri de rang înalt. Una dintre cele mai îndrăznețe mișcări a fost încercarea de a o mărita pe fiica sa Dobra cu Murad al III-lea, fiul sultanului Selim al II-lea. Această alianță ar fi consolidat puterea familiei sale și ar fi garantat o poziție privilegiată la curtea otomană. Tânăra a devenit concubina sultanului și, sub numele de Nazperver Sultan, i-a oferit acestuia patru copii.
Nu toate planurile măreței doamne au mers ca pe roate. O altă poveste faimoasă este cea a mezinei Maria. A aranjat căsătoria acesteia cu boierul Ion Cantacuzino, însă lucrurile nu au stat așa cum s-a așteptat ea și a trebuit să orchestreze răpirea tinerei cu tot cu zestre, imediat după nuntă. Această înscenare a arătat încă o dată cât de departe era dispusă să meargă pentru a-și atinge scopurile.
Sursa foto: Editura Corint
Sfârșitul tragic și mormântul nedescoperit nici până astăzi
După ani de lupte politice și intrigi, Doamna Chiajna a ajuns la Constantinopol la vârsta de 50 de ani. Moartea sa, în jurul anului 1588, a venit în urma unei perioade lungi de decădere personală și politică. Mormântul ei nu a fost descoperit nici până astăzi, ceea ce adaugă o aură de mister în jurul figurii sale. Se presupune că ar fi fost înmormântată în apropierea capitalei otomane, dar locația exactă rămâne necunoscută. Lipsa unui mormânt contribuie la mitizarea personajului său.
Ultimii ani din viață și sfârșitul nepoatei lui Ștefan cel Mare au fost tragici. Cu toate acestea, ea rămâne o figură emblematică a istoriei românești. Ambițiile sale, curajul și ingeniozitatea de care a dat dovadă în fața dificultăților o plasează printre cele mai importante femei din Evul Mediu românesc. Numele său, păstrat în amintire de cartierului bucureștean, evocă încă puterea și influența de care a fost capabilă această mare doamnă a Țării Românești, potrivit Wikipedia.